Puțini am putea să definim precis stresul. Dar cu toții știm exact ce înseamnă. Stresul este un ingredient nelipsit al vieții cotidiene. Ca aerul pe care îl respirăm sau ca apa pe care o bem. Așa că hai să aflăm cum îl depășim!

Efectele negative ale stresului

Organismul răspunde automat în fața provocărilor de zi cu zi folosind acest mecanism pe care îl reprezintă stresul. Știai că s-a demonstrat că stresul este una dintre principalele cauze ale îngrășării? Asta deoarece crește apetitul și în mod special pofta de dulciuri sau de așa-numita comfort food. Nici fumatul sau consumul excesiv de alcool nu ies de sub radarul celor dornici să atenueze stările neplăcute pe care le creează stresul.

Influența lui negativă vizează activitatea inimii și a vaselor de sânge. Atunci când suntem stresați, ne cresc pulsul și tensiunea arterială și ne scade disponibilitatea de a face mișcare. Iar în timp efectul cumulat al acestor simptome duce la instalarea bolilor cardiace. Sistemului digestiv stresul i-a rezervat de asemenea o serie de afecțiuni care afectează serios calitatea vieții: gastrita, constipația sau diareea, sindromul de colon iritabil, balonarea.

Dacă și tu suferi de una dintre aceste probleme și ai nevoie de consiliere nutrițională de specialitate, vezi Programul DIGESTIV SUPORT!

Atunci când suntem stresați, nu scăpăm – la propriu – cu pielea curată. Din cauză că ne putem confrunta cu dermatitele atopice, pusee de psoriazis sau agravarea acneei rozacee. În plus, se manifestă la nivel psihic. Senzațiile de sufocare, de nod în gât, de gheară în piept, atacurile de panică persistente, anxietatea sau chiar depresia ori tulburările de dispoziție – precum irascibilitatea, surescitarea, lipsa puterii de concentrare – sunt cauzate și întreținute de situațiile stresante.

Știm cu toții foarte bine că imunitatea este arma cea mai de preț pe care ne bazăm în contextul pandemiei de SARS-CoV-2. Nu îmi face deloc plăcere să îți dau o asemenea veste, dar stresul are această capacitate de a ne afecta imunitatea. Celulele noastre protectoare își încetinesc acțiunea, lăsându-le virușilor la îndemână un teren de manevră. Nu este exclus să ne îmbolnăvim mai des sau să suferim forme mai grave ale unor afecțiuni din cauza stresului.

Cum influențează stresul modul în care mâncăm

Nu întâmplător vorbesc preponderent despre schimbarea stilui de viață în cabinetul de nutriție. Problemele din viața de zi cu zi, programul încărcat, rutina ating într-o mare măsură obiceiurile noastre alimentare. Sunt oameni – din păcate, atât de mulți, după cum mi-a arătat experiența – care folosesc alimentele ca muniție principală în lupta cu stresul. În multe, multe moduri. Fie aleg aproape exclusiv un meniu bogat în alimente grase, dulciuri, carbohidrați. Fie se supraalimentează, mâncând și după ce se instalează senzația de sațietate.

Click aici și află cum identifici corect senzația de sațietate!

Fie se hrănesc corect și echilibrat în timpul zilei, dar cedează poftelor seara, uneori și la cele mai târzii ore din noapte.

Citește și: Orele de masă potrivite pentru un stil de viață sănătos!

Obiceiurile alimentare problematice sunt adeseori însoțite de un profund sentiment de vinovăție și neputință. Un prim pas constă în înțelegerea mecanismelor care îți influențează deciziile și acțiunile. În realitate, nu este vorba despre slăbiciune sau neputință. Pur și simplu, emoțiile pe care ni le amplifică stresul devin copleșitoare. Tristețea, furia, frustrarea, oboseala, irascibilitatea au nevoie de un pansament și nu de puține ori ni se pare că pansamentul ideal are o crustă crocantă și un interior cremos, mustind de ciocolată sau de sosuri.

Cum facem față mâncatului emoțional

Însă odată identificată sursa problemelor de greutate – stresul și evenimentele care îl declanșează – îți va fi mult mai ușor să te îndrepți către o rezolvare satisfăcătoare și durabilă.

Conștientizează

Te recunoști într-una dintre descrierile de mai sus? Care ar fi caracteristicile comportamentului tău alimentar, sursa nemulțumirilor tale legate de ceea ce mănânci și de greutatea pe care ți-o indică cântarul? Identifică acele momente în care devii vulnerabil în fața unei prăjituri la miezul nopții, în care nu te poți opri la câteva felii, ci devorezi o pizza întreagă sau alegi cartofi prăjiți în loc de – aparent mai puțin îmbietoarele – legume la grătar. Conștientizează care sunt acele emoții pe care stresul ți le servește, iar tu le hrănești cu mâncare în exces.

Acceptă

Asumă-ți alegerile de până acum înainte de a fi pregătit pentru o schimbare. Nu te învinovăți din cauză că ai contracarat stresul cu mâncare. A fost o soluție care te-a ajutat să depășești anumite momente. Însă nu este deloc timpul trecut pentru a încerca să clădești o nouă relație între emoții și alimentație.

Identifică soluții noi

Concentrează-te pe identificarea unor modalități care să te ajute să faci față emoțiilor intense fără a implica mâncarea. Mesele țin de sănătatea și energia ta fizică. Pot rămâne, firește, și o plăcere, dar ți-ar face bine să întrerupi circuitul mâncatului emoțional. Ai nevoie de alternative, de activități sau trucuri la care să apelezi atunci când vrei să te simți mai liniștit, mai calm, mai în siguranță.

Tehnici pentru a manageria eficient stresul

Odihnește-te

Prima soluție este și cea mai simplă. Nu trebuie să faci nimic altceva decât să dormi cel puțin 7 ore pe noapte, dintre care minim una înainte de ora 24.00. Odihna diminuează stresul, iar un organism odihnit va tânji mai puțin la alimente nepotrivite, în cantități și în momente nepotrivite.

Fă mișcare

Pentru început, 5000 de pași pe zi îți pot aduce claritatea mentală și liniștea interioară necesare pentru a rezista tentațiilor alimentare. Observă că am spus „fă mișcare”, nu „fă sport”, deci orice formă de activitate fizică care îți face plăcere – mers pe jos, dans, făcut curat – este binevenită.

Relaxează-te

Știi vreo mașină care să poată funcționa non-stop fără să se oprească, fără să fie alimentată sau fără să necesite reparații? Tu de ce ai putea să fii în priză non-stop? Fă o listă cu activitățile care ți se par ție relaxante – meditația, exercițiile de respirație, masajul, aromoterapia, lectura, vizionatul filmelor, ascultatul muzicii. Alternează-le pentru a obține acel efect de inimă ușoară și de frunte descrețită după care tânjim cu toții.

Consumă alimente anti-stres

Pentru final, am păstrat un secret: există și anumite alimente care te pot ajuta în perioadele stresante. Un grup de cercetători au demonstrat că ceaiul negru contribuie semnificativ la reducerea nivelului de cortizol (hormonul stresului). Un efect benefic asemănător îl au alimentele bogate în triptofan, precum laptele, bananele, pieptul de curcan sau legumele cu frunze verzi. O cană de lapte cu cacao (eventual cu îndulcitor) și câțiva stropi de esență de vanilie sau de migdale îți vor da acea stare de bine pe care ai aștepta-o de la ciocolată, însă fără aceleași costuri calorice.

Nu te sfii să ceri ajutor unor persoane special pregătite să îți ofere soluții și să te însoțească cu blândețe și responsabilitate pe drumul pe care l-ai ales. La ELA CLINIC avem o echipă de psihologi specializați în cazurile de mâncat emoțional. 

Ai grijă de tine! Fii bine cu tine!