Microbiomul intestinal sau microbiota intestinală reprezintă totalitatea bacteriilor care se regăsesc la nivelul intestinelor unei persoane. Ea joacă un rol important în funcțiile digestive, metabolice, imune și neurologice. În acelaşi timp, reprezintă un element important în menţinerea integrităţii şi permeabilităţii normale a mucoasei intestinale.

În ultimii ani, s-au depus eforturi mari pentru descifrarea compoziției microbiomului intestinal. Concret, microbiota intestinală reprezintă o întreagă lume în interiorul nostru, a cărei sarcină principală este să îndeplinească diferite funcții vitale pentru sănătatea organismului nostru, de la metabolizarea substanțelor nutritive până la apărarea organismului sau de la sinteza unor vitamine până la reglarea activității sistemului imunitar.

Moştenirea genetică, dieta, igiena, dar şi tratamentele medicamentoase (în special antibioticele) influențează structura microbiotei care se dezvoltă calitativ și cantitativ în primii ani de viață.

Microbiota este specifică fiecărui individ, atât cantitativ, cât și calitativ. Ea se formează la naștere, la contactul cu flora vaginală a mamei, sau la contactul cu mediul înconjurător, dacă e o naştere prin cezariană.

Rolul microbiomului intestinal

Acesta joacă un rol important în viaţa de zi cu zi şi asigură buna funcţionare a organismului uman (sintetizează vitamine – B1, B2, B6, B12, K2, K, H şi aminoacizi esenţiali), elimină produşi metabolici și luptă împotriva agenţilor patogeni.

Deși la modul general rolul microbiomului este același, fiecare persoană prezintă un microbiom unic, asemănător amprentei digitale. La nivel intestinal se regăsesc 10 miliarde de bacterii. Aceste bacterii conţin peste 3 milioane de gene, de 150 de ori mai multe gene decât genomul uman (ADN), greutatea acestora putând depăşi 2 kilograme.

Diversitatea microbiotei este indicată de varietatea microorganismelor pe care le cuprinde. În general, o diversitate mare a microbiotei este indicatorul unei flore intestinale sănătoase. Scăderea diversităţii fiziologice poate fi manifestarea unei disbioze, fiind frecvent asociată cu o creştere a speciilor bacteriene potenţial patogene (care nu aparţin claselor Bacteroidia sau Clostridia).

Obiceiurile alimentare influenţează flora intestinală, cu favorizarea dezvoltării anumitor specii bacteriene. Cei mai importanţi 2 factori care perturbă microbiota intestinală sunt:

1. Alimentaţia cu exces de grăsimi şi carbohidraţi şi săracă în fibre care poate declanşa sindromul metabolic, sindromul de intestin permeabil sau sindromul de suprapopulare bacteriană.

2. Antibioticele administrate fără precauţie sau în exces care distrug totul în cale, pentru că nu fac deosebirea între bacteriile bune şi cele rele.

Formarea microbiomului are loc în copilăria precoce, în primii ani de la naștere. Alimentația la sân este un alt factor determinant în formarea microbiomului.

Apoi, contează alimentația ulterioară, mediul în care se dezvoltă bebelușul, cu avantaje pentru cei cu posibilități mai mari de „contaminare” – ferme, mediu deschis și mai variat, jocul în aer liber, zona geografică etc.

Utilizarea medicamentelor, mai ales a antibioticelor în primele o sută de zile de la naștere, poate modifica decisiv și nefericit compoziția microbiomului intestinal ca și utilizarea ulterioară de IPP (inhibitori de pompă de protoni folosiți în tratarea sau ameliorarea unor afecţiuni des întâlnite ca boala de reflux gastro-esofagian (BRGE), ulcerul gastric şi duodenal, gastritele sau dispepsiile funcţionale).

Fără intervenția antibiotică, compoziția microbiomului este stabilă de-a lungul anilor sau chiar a decadelor, cea mai problematică fiind perioada primului an de viață, când microbiomul se constituie și se stabilizează.

Efecte ale axei creier-intestin-microbiotă

Axa creier-intestin reglează nu doar digestia și relația apetit/sațietate, dar și funcții cognitive și psihologice mai înalte. Axa creier-microbiotă influențează comportamentul alimentar, iar alterarea microbiotei poate să conducă fie către anorexie nervoasă, fie către obezitate.

De asemenea, tulburările din spectrul autist, tulburările depresive majore, anxietatea, schizofrenia, tulburările bipolare, anorexia nervoasă precum și obezitatea, adicția de substanțe, tulburările de hiperactivitate și deficit de atenție, tulburările de stres posttraumatic, tulburările obsesiv-compulsive sunt afecțiuni în care sunt implicate și disfuncții ale microbiotei.

Microbiomul și obezitatea

Creșterea proporției de persoane obeze se înregistrează în întreaga lume civilizată și este efectul cel mai vizibil al stilului de viață modern – efort fizic redus și alimentație cu aport caloric exagerat.

S-a constatat că la persoanele cu obezitate există o constelație microbiană diferită, cu o diversitate mai redusă față de persoanele normoponderale. Apoi, anumite specii de microbi, mai numeroase la obezi, sunt capabile să producă acizi grași liberi (surse energetice) din polizaharide nedigerabile. Mai mult, permeabilitatea intestinală este influențată de conținutul microbian. Pot produce, de asemenea, metaboliți care prin influențe hormonale și prin intermediul unor receptori ai acizilor grași liberi pot controla sațietatea.

Rolul microbiomului intestinal în obezitate și sindromul metabolic este foarte complex, de la influențarea aportului energetic la controlul sațietății, inducerea rezistenței la insulină și creșterea permeabilității intestinale, cu favorizarea absorbției nutritive crescute.

Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială (HTA) are determinism genetic. Totuși, variația valorilor tensionale depinde de interacțiunea cu numeroși factori de mediu.

Posibilitățile de intervenție a microbiomului intestinal în HTA sunt multiple, de la reglarea balanței de sodiu prin creșterea sau diminuarea absorbției, până la intervenția directă prin trimetilamină-N-oxid (TMAO) sau acizi grași cu lanț scurt (AGLS). Acizii grași cu lanț scurt iau naștere în colon prin acțiunea bacteriilor și pot influența tensiunea arterială prin intermediul unor produși intermediari (acetat, butirat, propionat sau lactat), care acționează ca vasodilatatori sau vasoconstrictori. Microbiomul intestinal poate fi influențat, cu consecințe asupra tensiunii arteriale, prin dietă sau antibiotice. Probioticele pot influența pre-eclampsia prin modificarea raporturilor dintre Bacteroides și Firmicutes. Consumul de lapte fermentat cu lactobacili poate scădea tensiunea arterială la om.

Efectul favorabil al unor fructe (mure) asupra HTA se datorează tot lactobacililor, prin producerea unor proteine biologic active (enzima de conversie a angiotensinei).

Stomacul și intestinul sunt sediul celulelor enterocromafine producătoare de serotonină, norepinefrină, dopamină. Microbiomul intestinal poate influența nivelul secreției acestor monoamine, fapt demonstrat experimental pe animale de experiență la care s-a utilizat fie mediu cu germeni Gram-negativi, fie mediu steril. Mai mult, relația existentă între HTA, sindrom metabolic și diabet zaharat tip 2 confirmă indirect rolul microbiomului intestinal în HTA.

Boli inflamatorii intestinale

Etiologia bolilor inflamatorii intestinale este rezultatul unei interacțiuni complexe a factorilor genetici, imunologici, de mediu și a microbiomului intestinal. De obicei, în cadrul puseului acut din colita ulcerativă sau boala Crohn poate fi observată scăderea diversității microbiomului intestinal. Comparativ cu indivizii sănătoşi, pacienţii cu boli inflamatorii intestinale prezintă o proporţie semnificativ crescută de Bacteroides spp., Fusobacteria și Proteobacteria (în special E. coli şi Enterobacteria spp.). Bacteroides spp. sunt detectate în biofilmul mucoasei intestinale într-un număr crescut, acest aspect nefiind valabil în cazul colitei cu evoluţie autolimitată sau a sindromului colonului iritabil.

Sindromul colonului iritabil

Pacienţii cu sindromul colonului iritabil prezintă, de obicei, un raport Firmicutes/Bacteroides crescut. Acest aspect este, de asemenea, demonstrat în depresie, astfel încât se poate discuta despre o dereglare a axului „creier-intestin”. În urma unor studii, a reieșit și că Bifidobacteriile sunt frecvent reduse din punct de vedere cantitativ, în timp ce modificarea numărului de Bacteroides, Lactobacilli şi E. coli nu este foarte clară.

Microbiota intestinală și ficatul

Funcţia hepatică este puternic influenţată de dezechilibrele microbiotei intestinale. De exemplu, în steatoza hepatică (boala ficatului gras) s-a demonstrat că numărul bacteriilor producătoare de acid butiric, principala sursă de energie pentru celula colonică ce ajută la menţinerea integrităţii barierei intestinale, este foarte mic.

Ficatul gras non-alcoolic reprezintă cea mai frecventă afecţiune hepatică la nivel global, între 3 şi 10% din populaţie fiind afectată, în funcţie de vârstă, sex, etnie sau alţi factori de risc. Steatoza hepatică non-alcoolică sau ficatul gras constă în acumularea de grăsimi la nivelul ficatului care duce la insuficiență hepatică sau cancer de ficat.

Din nefericire, până acum specialiştii nu au stabilit un medicament pentru tratarea steatozei hepatice, în afara unui regim alimentar strict.

Microbiota influențează ficatul gras în sensul că o microbiotă intestinală dezechilibrată favorizează depunerea de grăsime la nivelul ficatului. De asemenea, cu cât steatoza hepatică avansează, cu atât scade diversitatea microbiotei intestinale. Prin urmare, evoluţia ficatului gras non-alcoolic depinde de microbiota intestinală de la simpla acumulare de grăsimi până la inflamaţia hepatică.

De altfel, cele mai multe afecţiuni hepatice încep de la dereglările microbiotei intestinale. Prevenţia şi tratamentul complicaţiilor acestor afecţiuni hepatice implică în primul rând modificarea microbiotei intestinale.

Concluzie

Pentru a ne echilibra microbiomul trebuie să luăm legătura cu medicul specialist. Numai el ne poate face teste de microbiom și analize pentru alergii și intoleranțe alimentare ca să stabilească cu precizie gradul de inflamare de la nivel intestinal și starea digestiei. În urma analizelor, medicul va recomanda suplimentele de care avem nevoie și împreună cu dieteticianul specializat va pune la punct un plan de alimentație personalizat.

Te așteptăm la ELA CLINIC cu programe de NUTRIȚIE TERAPEUTICĂ, create special pentru persoane care se confruntă cu diferite afecțiuni.