„Mi-e foame” și „M-am săturat” sunt două constatări simple... doar în aparență. Dacă ne-am rezuma la a asculta semnalele pe care ni le transmite corpul, nu am mai vorbi în foarte multe cazuri despre înfometare, supraalimentare sau kilograme în plus. În realitate, senzația de foame ascunde o multitudine de mecanisme psihologice și emoționale pe care te voi ajuta să le decodifici.

Cum să îți dai seama când senzația de foame este reală

Tu de ce mănânci? Primul – poate singurul – răspuns care îți vine în minte este „de foame”. Nimic mai natural, pentru că acesta ar fi și cel mai firesc comportament: să mâncăm atunci când simțim nevoia și să ne ridicăm de la masă când s-a potolit senzația de foame. De cele mai multe ori însă răspunsul corect nu corespunde cu realitatea obiceiurilor alimentare de zi cu zi. 

Pe scurt, mâncăm nu numai când ne este cu adevărat foame. Poate la nivel teoretic și conștient o asemenea afirmație sună cel puțin curios. Dar mintea și corpul tău au deprins în timp și alte moduri de a se hrăni, determinând din păcate aculumarea kilogramelor în exces. Sau pur și simplu declanșând un tăvălug emoțional care acaparează relația ta cu mâncarea.

Mănânci pentru că așa îți dictează gândurile?

„Trebuie să mănânc ca să prind putere.”
„Dacă nu mănânc acum, o să mi se facă foame mai târziu.”
„Mai bine mănânc ceva, că nu știu când mai am timp.”

Dacă în mintea ta rulează astfel de gânduri în absența oricăror semnale din partea corpului, înseamnă că te confrunți cu senzația de foame mentală. Fă distincția clară între scenariile care se succed în capul tău și mesajele concrete transmise de organism.

Mănânci pentru că te năpădesc poftele?

„O să gust ceva că îmi plouă în gură.”
„Miroase prea bine ca să nu îmi pun chiar acum o porție.”
„La cât de bine arată cred că voi mânca două porții.”

Dacă nevoia de a mânca apare din dorința de a-ți satisface o poftă sau de a simți un anume gust, înseamnă că te confrunți cu senzația de foame senzorială. Aceasta se formează în cavitatea bucală și este activată de mirosul sau văzul – uneori doar amintirea – unor alimente delicioase.

Mănânci pentru a te simți mai bine?

„Trebuie neapărat să mănânc ceva bun.”
„Numai o ciocolată mă poate ajuta să îmi revin.”
„O porție extra m-ar ajuta să mă repun pe picioare.”

Dacă starea ta de moment – de tristețe, depresie, anxietate, sau chiar bucurie și entuziasm – îți dictează când a sosit ora mesei, înseamnă că te confrunți cu senzația de foame emoțională. În acest caz, nevoia de a te hrăni se conturează în capul pieptului. Așadar, uneori facem în așa fel încât mâncarea să își depășească atribuțiile de combustibil pentru organism și ne raportăm la ea ca la un calmant ori un prieten de nădejde.

Mănânci pentru a-ți reface rezervele de energie?

„Am un gol în stomac, îl aud bolborosind deja.”
„Ar trebui să mănânc, că parcă mă ia o ușoară senzație de amețeală.”
„Se apropie ora mesei, că a început stomacul să protesteze.”

Dacă organismul îți transmite mai multe semnale fizice că are nevoie de combustibil pentru a putea face față tuturor sarcinilor zilnice, înseamnă că și-a făcut apariția senzația de foame fizică. Senzația autentică ce ne determină să căutăm hrană pentru a ne menține echilibrul zilnic. Dacă celelalte tipuri de foame au caracter de urgență și nu-ți dau pace până nu bagi ceva în gură, foamea reală este răbdătoare și crește treptat în intensitate. Iar pe măsură ce corpul își înnoiește rezervele de energie, dispare discret, pentru a fi înlocuită de o stare de bine. Te mai deranjează doar câteva ore mai târziu, abia după ce organismul a consumat resursele pe care i le-ai oferit la masa anterioară.

Cum să alegi momentul potrivit pentru a te așeza la masă?

Dacă gândurile, poftele ori emoțiile sunt cele care te trimit de urgență la frigider, alege să nu dai curs acestor impulsuri. Observă unde se formează senzația de foame care te animă și ia decizia de a acționa conștient. Foamea emoțională, cea mentală și cea senzorială se rezolvă cu tehnici din afara sferei alimentare. Acesta este un subiect despre care vom vorbi pe larg în multe alte ocazii, atât este de important pentru echilibrul tău interior și pentru sănătatea ta fizică.

Dacă simți că ai nevoie de ajutor ca să slăbești sau să-ți menții greutatea, apelează cu încredere la programul nostru SILUETA PERFECTĂ. Echipa noastră formată din medici, nutriționiști și psihoterapeuți te va însoți pas cu pas în călătoria ta către silueta dorită.

Senzația de foame fizică, cea care se manifestă în stomac, este singura după care merită să îți ghidezi programul meselor zilnice. Doar că lucrurile nu sunt atât de simple nici din acest punct de vedere... Specialiștii au identificat mai multe stadii prin care trece un corp înfometat, alcătuind astfel o scală pentru senzația de foame. Urmărește cu atenție caracteristicile fiecărei etape pentru a-ți putea calibra corect mesele.

1. Efectiv nu te mai poți ține pe picioare de foame. Dacă ai o senzație persistentă de rău și amețești, înseamnă că te confrunți cu starea de leșin. Nu numai că trebuie să mănânci degrabă, dar ar fi recomandat să faci și o mică pauză până îți revii. Perpetuarea unui asemenea obicei îți poate pune în pericol sănătatea.
2. Te apucă durerile de stomac și se instalează o stare generală proastă. Dacă te roade serios stomacul și ai căzut pradă irascibilității și nervozității, înseamnă că te confrunți cu o senzație de foame puternică. Cine ajunge în acest punct poate să cadă pradă tentației extraordinare de a compensa foamea îndurată prea mult timp mâncând în exces.
3. Stomacul își face simțită prezența fără nicio ezitare. Dacă ai o impresie prelungită de gol în stomac și în plus apare și corul sunetelor ciudate, înseamnă că și-a făcut apariția senzația de foame moderată. Acum este momentul să mănânci. Persoanele care respectă un program organizat al meselor vor fi mai susceptibile la depistarea semnalelor fizice care se produc la intervale egale. Este o chestiune de antrenament, căci rutina îți va ajuta corpul să dezvolte o memorie a orelor de masă.
4. Parcă ai mânca ceva, parcă nu. Dacă stomacul îți transmite semnale vagi, aproape imperceptibile, care dispar rapid, reapar și iar dispar, înseamnă că te confrunți cu senzația de foame ușoară. Acum este momentul să bei un pahar mare cu apă sau un ceai răcoritor, iar în câteva minute disconfortul va dispărea. Ar fi o greșeală să te așezi la masă, când de fapt corpul tău are nevoie de hidratare.
5. Pur și simplu nu te gândeşti la mâncare și nu te încearcă nicio poftă provocatoare. Asta în ciuda faptului că uneori se întâmplă să ai diverse bunătăți la îndemână, să treci pe lângă o patiserie sau să vezi cum mănâncă cineva lângă tine. Dacă te preocupă lucrurile care nu au nicio legătură cu mâncarea și îți este bine așa, înseamnă că ai o stare neutră. Și... nu trebuie să faci nimic altceva decât să continui activitățile în care te-ai implicat.

Cum să îți dai seama când ar fi indicat să te oprești din mâncat?

Am parcurs deja prima parte a scalei pentru a identifica senzația de foame, dar lucrurile nu se opresc aici. Ca și atunci când ne este foame, în timpul mesei intervin o serie de senzații în trepte, care ne indică gradul de sațietate.

„Nu mă simt prea bine, trebuia să nu mai mănânc și a doua porție.”
„Mi-e o foame de lup, aș mânca un porc întreg!”

Ți se întâmplă să te așezi la masă abia atunci când simți că ți se face rău de foame? Apoi mănânci sau chiar te îmbuibi cu tot ceea ce îți iese în cale? După care ți se face din nou rău, de data aceasta din cauză că ai mâncat mai mult decât are nevoie corpul tău? Poți ieși din acest cerc vicios învățând să detectezi momentul potrivit în care să te oprești din mâncat.

1. Te bucuri de fiecare îmbucătură, delectându-te cu toate gusturile și aromele mâncării. Aceasta este senzația plăcută de satisfacție din timpul mesei. Pentru a o experimenta de fiecare dată, alege să bagi în gură bucăți mici, pe care să le mesteci bine și să le savurezi înainte de a le înghiți. 
2. Apoi stomacul se simte rezonabil umplut; s-a liniștit de tot și senzația de foame. Aceasta este senzația de sațietate și totodată semnalul că te poți ridica de la masă fără să te plângi că nu te-ai săturat. 
3. Dacă nu face acum acest pas, stomacul se va umple mai mult decât are nevoie și vei avea impresia că te strâng hainele. Aceasta este senzația de îmbuibare.
4. Continuând, vei ajunge în punctul în care vei simți că duci un bolovan în stomac. Fie desfaci cureaua, fie deschei un nasture – altfel nu mai poți respira confortabil. Aceasta este senzația de balonare.
5. Gata, deja te doare stomacul și aproape că-ți vine să verși. Respiri greu și regreți că ai balotat mâncarea în cantități prea mari. Aceasta este senzația de greață.

Cum interpretezi scala senzației de foame

Încearcă să interpretezi în context propriu cele 10 trepte de pe scala care descrie cum evoluează senzația de foame. Pentru că acum le cunoști caracteristicile, le poți identifica ușor. Ascultă-ți conștient corpul și decriptează-i mesajele ca să găsești momentul potrivit în care să te apuci să mănânci, dar și pe cel în care ar fi în regulă să te ridici de la masă.

Te sfătuiesc să practici chiar de azi, de cel putin de 3 ori pe zi această ascultare conştientă a senzaţiilor tale de foame şi de saţietate, să le atribui un număr de la 1 la 10, până când începi să observi şi să identifici diferenţa clară dintre ele.

Este recomandat să mănânci atunci când te situezi între punctele 3 şi 4 pe scală – adică atunci când îţi este potrivit de foame, dar înainte să ţi se facă foarte foame.

Dacă întârzii prea mult cu masa şi ajungi în starea 1 sau 2, corpul tău va intra în modul de înfometare şi vei sfârşi prin a mânca mai mult decât ai nevoie, stocând sub formă de grăsime caloriile mâncate în exces.

Dacă vrei să afli și alte informații, tehnici și recomandări împrumutate din psihologie, dezvoltare personală, programare neuro-lingvistică, din surse selectate cu grijă și testate în profunzime, adaptate la domeniul nutriției și stilului de viață sănătos, te invit să citești cartea mea, Capcanele mâncatului emoțional.

Ai grijă de tine, fii bine cu tine!