Microbiota intestinală reprezintă totalitatea bacteriilor care se regăsesc la nivelul intestinelor unei persoane. Ea joacă un rol important în funcțiile digestive, metabolice, imune și neurologice. În acelaşi timp, reprezintă un element important în menţinerea integrităţii şi permeabilităţii normale a mucoasei intestinale. Modificările acesteia pot duce, printre altele, la tulburări metabolice, precum boala grasă a ficatului.

Microbiota este specifică fiecărui individ, atât cantitativ, cât și calitativ. Ea se formează la naștere, la contactul cu flora vaginală a mamei, sau la contactul cu mediul înconjurător, dacă e o naştere prin cezariană.

Moştenirea genetică, dieta, igiena, dar şi tratamentele medicamentoase (în special antibioticele) influențează structura microbiotei care se dezvoltă calitativ și cantitativ în primii ani de viață.

Mai precis, microbiota intestinală reprezintă o întreagă lume în interiorul nostru, a cărei sarcină principală este să îndeplinească diferite funcții vitale pentru sănătatea organismului nostru, de la metabolizarea substanțelor nutritive până la apărarea organismului sau de la sinteza unor vitamine până la reglarea activității sistemului imunitar.

Cei mai importanţi 2 factori care perturbă microbiota intestinală sunt:

1. Alimentaţia cu exces de grăsimi şi carbohidraţi şi săracă în fibre care poate declanşa sindromul metabolic, sindromul de intestin permeabil sau sindromul de suprapopulare bacteriană.
2. Antibioticele administrate fără precauţie sau în exces care distrug totul în cale, pentru că nu fac deosebirea între bacteriile bune şi cele rele.

Microbiota şi ficatul

Funcţia hepatică este puternic influenţată de dezechilibrele microbiotei intestinale. De exemplu, în steatoza hepatică (boala ficatului gras) s-a demonstrat că numărul bacteriilor producătoare de acid buturic, principala sursă de energie pentru celula colonică ce ajută la menţinerea integrităţii barierei intestinale, este foarte mic.

Ficatul gras non-alcoolic reprezintă cea mai frecventă afecţiune hepatică la nivel global, între 3 şi 10% din populaţie fiind afectată, în funcţie de vârstă, sex, etnie sau alţi factori de risc.

Steatoza hepatică non-alcoolică sau ficatul gras constă în acumularea de grăsimi la nivelul ficatului care duce la insuficiență hepatică sau cancer de ficat.

Din nefericire, până acum specialiştii nu au stabilit un medicament pentru tratarea steatozei hepatice, în afara unui regim alimentar strict sau, în cazurile foarte grave, un transplant de ficat.

Microbiota influențează ficatul gras

- o microbiotă intestinală dezechilibrată favorizează depunerea de grăsime la nivelul ficatului;

- cu cât steatoza hepatică avansează, cu atât scade diversitatea microbiotei intestinale.

Prin urmare, evoluţia ficatului gras non-alcoolic depinde de microbiota intestinală de la simpla acumulare de grăsimi până la inflamaţia hepatică.

De altfel, cele mai multe afecţiuni hepatice încep de la dereglările microbiotei intestinale. Prevenţia şi tratamentul complicaţiilor acestor afecţiuni hepatice implică în primul rând modificarea microbiotei intestinale.

Pentru alte răspunsuri la întrebările tale şi pentru ajutor specializat te aşteptăm la Ela Clinic!

Aici, prin programul DIGESTIV SUPORT primești recomandări de investigații și analize specifice pentru afecțiunile tale digestive, precum teste de intoleranțe alimentare, profil de disbioză intestinală și alte analize speciale şi afli care este dieta potrivită pentru tine pentru a reuși să controlezi mai repede și mai ușor simptomele digestive. În plus, specialiştii noştri îţi întocmesc și planul de monitorizare nutrițională.

Ai grijă de tine, fii bine cu tine!