Psihonutritie

Mâncatul emoțional, un mecanism de coping pentru emoțiile greu de digerat?

Andreea CoțofanăAndreea Coțofană

Andreea Coțofană

6 minute timp de citit

Termenul de coping poate nu îți este foarte familiar, dar de acest mecanism te folosești zi de zi. Mecanismele de coping ne ajută să depășim momentele dificile. Dar dacă ele își arată beneficiile pe termen scurt, s-ar putea ca nu la fel să se întâmple pe termen lung. Sunt Andreea Coțofană, coach și tehnician nutriționist la ELA CLINIC, și astăzi îți voi explica tot ce ai nevoie să știi despre mecanismele de coping.

Ce este un mecanism de adaptare sau de coping?

Mecanismele de coping sunt modalități prin care facem față unor situații stresante din viața noastră. Strategiile pe care le aplicăm în astfel de cazuri ne oferă impresia că avem controlul asupra modului în care ne simțim și ne comportăm.

Indiferent de cauzele care au produs stresul sau disconfortul (un job solicitant, o ceartă cu partenerul de viață, o altercație în trafic) adoptarea unor strategii de coping ne poate ajuta să acceptăm, să minimizăm și să depășim momentele dificile.

Modul în care reacționăm mental la stres este sub forma unui gând. De ex : “Nu mă descurc”. Gândul se transformă apoi într-o emoție (ex : neputință). Acest lucru ne face să avem o manifestare fizică (ex : stres și o senzație de agitație).

Toate acestea la un loc se îmbină într-un comportament de coping dezadaptativ (cum ar fi consum de alcool, mâncat compulsiv, fumat excesiv, abandonarea unei discuții, agresivitate, reactivitate impulsivă către persoanele din jur, etc).

Pornind de la definiția mecanismelor de adaptare, am putea susține că avem posibilitatea de a alege fie un mecanism adaptativ, care să ne fie de folos, fie unul dezadaptativ, care să ne saboteze.

Avem posibilitatea de a crea un mecanism de adaptare la stres care să ne avantajeze pe noi și pe oamenii din jur, sau putem crea un mecanism care să fie în detrimentul nostru și al celor din jur.

Spre exemplu, putem observa consumul necontrolat de mâncare ca fiind un mecanism de coping pe care mulți oameni îl folosesc pentru a face față suferinței și stresului întâmpinat în relațiile interumane sau la locul de muncă.

Mecanismele de coping care sunt dăunătoare vor crea în cele din urmă probleme. Acestea funcționează pentru a atenua durerea emoțională resimțită pe termen scurt, dar creează probleme mai grave pe termen lung.

Multe mecanisme funcționează ca un medicament pentru a stopa durerea. Ne opresc din a simți suferință.

Sănătos este să ne întrebăm care este cel mai bun mod de acțiune într-o astfel de strategie.

În acest articol mi-am propus să vă exemplific două categorii generale de mecanisme de coping ; cele adaptative (sănătoase) și dezadaptative (nesănătoase pe termen lung)

Strategii de coping adaptative

  • Tehnici de relaxare ( yoga, masaj, respirație conștientă, etc)
  • Consultarea unui profesionist (doctor, nutriționist, coach, psiholog, psihiatru, etc)
  • Învățarea unor tehnici de rezolvare a problemei întâmpinate ( coaching, psihoterapie)
  • Abordarea situație într-un grup de suport sigur
  • Contactul cu natura
  • Exercițiile fizice
  • Alimentația echilibrată
  • Hobby-urile
  • Igiena somnului
  • Practicarea acceptării lucrurilor care nu pot fi schimbate
  • Implicarea într-un proces de iertare
  • Implicarea, în timpul liber, în activități de socializare și relaxare benefice

Strategii de coping dezadaptative

  • Mâncat compulsiv sau emoțional
  • Consum de narcotice, alcool și țigări
  • Disociere (distanțare, detașare)
  • Minimizare (nu e chiar atât de rău)
  • Negare (nu este nici o problemă)
  • Procrastinare (amânare)
  • Retragere socială, izolare
  • Sexualitate compulsivă
  • Deprivare de somn sau prea mult somn
  • Agresivitate
  • Auto-agresivitate
  • Cumpărături compulsive
  • Blamarea celorlalți
  • Pasivitatea
  • Refugiul în muncă (muncesc foarte mult pentru a evita să simt sau să trăiesc emoțiile)
  • Refugiul in mediul online

De ce este atât de greu să dăm drumul mecanismelor de coping care ne pot face rău pe termen lung?

  • Pentru că nu provoacă durere pe termen scurt. De fapt, ele servesc pentru a ne scoate din durere.
  • Este o satisfacție instantă. Mintea noastră subconștientă introduce mecanismul adaptativ sau dezadaptativ în categoria „bine pentru mine”.
  • La urma urmei, toți dorim să evităm durerea, prin tot ceea ce facem.
  • Toți dorim să găsim soluții la problemele noastre, astfel încât viața pe care o trăim să fie plăcută și liniștită.
  • Folosind aceste mecanisme simțim o senzație de ușurare, iar deseori nu vedem mecanismele de coping ca fiind o problemă.

Cum reușim să rezolvăm ceva care nu dăunează direct și nu este înregistrat în mintea conștientă ca fiind o problemă deși este o problemă care duce la durere pe termen lung și nu aduce o rezolvare și o înțelegere a realei probleme?

În calitate de coach și tehnician nutriționist la ELA CLINIC, te pot ajuta să faci o schimbare si să te îmbunătățești în acest sens. În consultațiile de coaching putem aborda lucrul activ cu mecanismele de coping și găsirea de soluții individuale ce funcționează.

Doar așa se produce eliberarea si integrarea rezistențelor ce sabotează procesul de atingere a obiectivelor dorite.

Resurse: Gabor Maté „Pe tărâmul fantomelor înfometate. Prizonier în lumea dependenței”

Dorești să fii informat când avem articole noi de nutriție?

Abonează-te la newsletter-ul nostru pentru a fi la curent.

Ne pasă de protecția datelor. Citeste Politica de confidențialitate.