Modă sau stil de viaţă sănătos? Când vine vorba despre regimul vegetarian, vedem că este adoptat de tot mai mulți oameni dornici să prevină bolile. Nimic în neregulă până aici. Problema este că puțini știu să mănânce cu adevărat sănătos când renunță la proteinele de origine animală, iar asta le poate pune în pericol sănătatea.

Dieta vegetariană corectă și echilibrată din punct de vedere nutrițional are numeroase beneficii: risc mai mic de a dezvolta boli ischemice coronariene și cerebrale, diabet, hipertensiune arterială și anumite cancere.

Pe de altă parte, o dietă ce nu este suplimentată în nutrienți care provin din alimentele de origine animală (precum acizii grași omega 3 și vitamina B12) se corelează cu apariția tulburărilor anxioase și depresive și ar putea chiar reprezenta un factor de risc cardiovascular.

Pro și contra dietei vegetariene

Deci, ca în orice regim alimentar, sunt şi argumente pro, şi argumente contra. Să vedem mai întâi care sunt argumentele pentru un regim de viaţă vegetarian.

Dieta vegetariană echilibrată din punct de vedere nutrițional e considerată sănătoasă, cu condiția suplimentării vitaminei B12. Dacă această condiţie este îndeplinită, un astfel de stil de viaţă:

• ajută la regenerarea și detoxifierea țesuturilor;
• scade riscul de boli cardiovasculare, neurodegenerative și autoimune;
• determină îmbunătățirea multor parametri din corp, precum colesterolul, trigliceridele, markerii inflamatori;
• reglează tranzitul intestinal lent, deci previne constipaţia și scade astfel riscul de cancer de colon;
• poate reduce depresia.

Dieta vegetariană are însă şi părţi negative. Asta pentru că în lipsă de timp, vegetarienii recurg la diverse produse alimentare procesate de tipul covrigeilor, biscuiților, pateurilor vegetale.

Din păcate, multe dintre aceste produse conțin grăsimi nesănătoase de tip trans, obținute artificial prin hidrogenare, sau conțin zahăr ori alți înlocuitori, precum și diverși aditivi alimentari, care pot contribui la creșterea în greutate sau pot afecta într-un alt mod starea de sănătate. Alimentația vegetariană presupune astfel o anumită conduită alimentară.

Alimente sănătoase în dieta vegetariană

• Cereale integrale, orez brun, pâine neagră, tărâțe, germeni de grâu
• Fructe și legume proaspete
• Fructe oleaginoase: migdale, fistic, caju
• Soia și tofu, fasole, linte, mazăre
• Ulei de origine vegetală
• Cafea, ceai şi mai ales apă

Alimente nesănătoase în dieta vegetariană

• Sucuri naturale din comerţ
• Cereale procesate, pâine albă, biscuiți, covrigi, clătite, vafe, orez alb, paste făinoase
• Cartofi prăjiți, fierți, copți, chipsuri
• Băuturi carbogazoase cu zahăr adăugat
• Dulciuri, prăjituri

Top 6 categorii de persoane pentru care există atenționări speciale

1. Copiii

Pentru a se dezvolta normal, copiii au nevoie în proporţii echilibrate de toţi macro şi micronutrienţii esenţiali, adică de proteine, glucide, lipide, vitamine şi minerale din toate categoriile de alimente. De aceea, îţi recomand să le dai copiilor tăi să mănânce cu moderaţie atât produse lactate, cât şi carne şi peşte de calitate, gătite sănătos, fără prăjeli, sosuri sau sortimente procesate din comerţ.

2. Femeile cu ciclu menstrual abundent

Dacă faci parte din această categorie, sfatul meu este să treci TREPTAT la o alimentație exclusiv vegetariană și numai sub observație medicală. Asta pentru că în timp te-ai putea confrunta cu o formă de anemie feriprivă, din cauza scăderii progresive a rezervelor de fier din organism. Pierderea fierului se datorează ciclurilor menstruale abundente, însoţite de o dietă săracă în fier.

3. Bătrânii

Din cauza masticaţiei, digestiei şi absorbţiei încetinite fiziologic, persoanele în vârstă au în general carențe de vitamine și minerale. De aceea, ar trebui să aleagă mai degrabă un regim echilibrat, în detrimentul postului prelungit. Vârstnicilor nu ar trebui să le lipsească cel puţin o porţie de lactate pe zi şi una de carne albă sau de peşte slab. Cel puțin o dată pe săptămână le recomand să consume carne roşie degresată, alături de minimum 2 porţii de fructe şi 2 de legume, precum şi zarzavaturi proaspete zilnic.

4. Pacienții cu afecțiuni digestive

Cei care vor face trecerea bruscă de la o dietă omnivoră la un consum exclusiv de cereale integrale, leguminoase și crudități trebuie să fie conștienți că pot întâmpina probleme digestive: reactivarea unei gastrite de reflux, balonare, constipaţie, sindrom de colon iritabil sau chiar diverticulită. Şi asta deoarece fibrele sunt bune, dar cu măsură şi neapărat prin creşterea treptată a cantităţii lor zilnice. Astfel, flora intestinală şi peristaltismul se adaptează uşor şi nu se creează disconfort.

5. Diabeticii și cei care suferă de steatoză hepatică

Persoanele care suferă de diabet sau se ştiu cu ficat gras pot fi afectate în cazul în care cantitatea de carbohidrați din alimentație nu este bine măsurată. Eliminarea proteinelor de origine animală aduce cu sine creşterea celor de origine vegetală, care vine la pachet cu multe zaharuri. Leguminoasele şi boabele, precum fasolea, năutul, lintea, soia, cerealele integrale, dar şi seminţele de chia, cânepă sau in sunt alimente care conţin proteine vegetale benefice pentru organism.

Din păcate, acestea au şi o cantitate foarte mare de carbohidraţi şi grăsimi, ceea ce poate duce la dezechilibrarea diabetului sau la creşterea în greutate. Alegeţi să consumaţi cerealele integrale dimineaţa, boabele la prânz şi seminţele cu măsură, ca pe condimente.

6. Sportivii de performanță

Sportivii de performanță trebuie să fie foarte atenți la diversificarea și alegerea cât mai corectă a proteinelor vegetale, atât din punct de vedere al compoziţiei meselor, cât şi al cantităţilor şi combinaţiilor potrivite pentru susţinerea activităţilor specifice.

Dacă ești interesat de o dietă vegetariană sau de detoxifiere, te așteptăm la ELA CLINIC cu programul PLANT BASED, care îți oferă soluții practice, ușor de implementat, rețete inedite, precum și tips & tricks astfel încât trecerea la acest tip de alimentație să fie ușoară, sănătoasă și echilibrată.

Ai grijă de tine, fii bine cu tine!