Mulți pacienți care îmi intră în cabinet se plâng că au ficatul gras, adică steatoză hepatică în termeni medicali, și îmi cer sfatul în această privință. Așa că astăzi vreau să-ți explic și ție ce este steatoza hepatică și cum afli dacă suferi de ea, dar și ce măsuri este recomandat să iei pentru a o trata sau preveni.

Ce este steatoza hepatică și de ce ar trebui să ne îngrijoreze

Dar mai întâi hai să vedem ce este steatoza hepatică. Pe scurt, înseamnă acumularea de grăsime în ficat. În cazul în care apariția acesteia este independentă de consumul de alcool, este denumită steatoză hepatică non-alcoolică, forma la care mă voi referi în continuare.

Netratată, steatoza hepatică poate să evolueze de la simpla acumulare de grăsime în țesutul hepatic până la forme severe, cum ar fi steatohepatita, fibroza, necroza, sau ciroza hepatică.

Din păcate, steatoza hepatică este de multe ori neglijată. Asta deoarece nu doare și nu prezintă simptome până în stadii avansate, de fibroză sau ciroză hepatică.

O amplă cercetare realizată sub egida Organizației Mondiale a Sănătății în 35 de țări europene, printre care și România, constată că numărul pacienților care suferă de steatoză hepatică este în continuă creștere pe continentul nostru. Din păcate, steatoza hepatică începe să fie diagnosticată din ce în ce mai des la persoane tinere. Cauza confirmată de specialiști nu este alta decât obezitatea în continuă creștere. 

Statisticile ne arată că România ocupă locul 1 în Europa atât la prevalența afecțiunilor hepatice, cât și la mortalitatea provocată de acestea. Pentru că steatoza hepatică poate duce la ciroză hepatică și la deces, dacă nu este diagnosticată și tratată la timp.

Așa că nu-i de mirare că tot mai mulți pacienți care suferă de steatoză hepatică îmi trec pragul cabinetului în căutarea unei diete care să facă minuni în evoluția bolii.

Cine riscă să se îmbolnăvească de steatoză hepatică

Obezitatea este un factor major de risc atât pentru steatoza hepatică, cât și pentru cancerul de ficat. Riscul de îmbolnăvire crește direct proporțional cu indicele de masă corporală.

Dar nu totul depinde de kilogramele afișate de cântar. Este suficient să te confrunți cu o dispunere preponderentă a grăsimii în zona abdominală pentru a intra în grupa de risc.

Iar dacă suferi de una dintre afecțiunile asociate cu obezitatea este foarte posibil să ai deja ficatul gras fără să știi. Afecțiunile la care mă refer sunt: dislipidemie, diabet zaharat de tip 2, sindrom de apnee în somn, sindromul ovarelor polichistice sau hipotiroidie.

Cum poate un om tânăr și aparent sănătos să-și îmbolnăvească ficatul atât de grav fără să-și dea seama?

Factorii de risc nu sunt altceva decât fațete ale unui stil de viață dezordonat. Alimentația bogată în zahăr, grăsimi rele și carbohidrați rapizi, consumul de băuturi carbogazoase, sedentarismul, dar și scăderile în greutate urmate de creșteri bruște și invers, sunt toate responsabile de apariția ficatului gras.

Cum poți afla dacă suferi de steatoză hepatică

Dacă am aflat ce este steatoza hepatică, hai să vedem și cum se manifestă. Așa cum îți spuneam, cei mai mulți pacienți nu prezintă simptome la debutul bolii. Cel mult se simt mai obosiți decât în mod obișnuit, fără o cauză anume. De aceea, în majoritatea cazurilor afecțiunea este descoperită întâmplător, cu ocazia efectuării unor investigații de rutină.

Sunt 3 pași pentru stabilirea diagnosticului și, ulterior, a tratamentului medicamentos și dietetic corect pentru steatoza hepatică:

1. Analize de sânge specifice, denumite profilul hepatic
2. Ecografia abdominală
3. Alte investigațiile imagistice, atunci când se impune: FIBROSCAN, computer tomograf (CT) sau rezonanţă magnetică nucleară (RMN).

Dacă ai vreo suspiciune, adresează-te medicului tău de familie sau unui medic specialist în medicină internă, gastroenterologie ori diabet și nutriție. El te va îndruma cu privire la pașii pe care trebuie să-i faci.

La ELA CLINIC avem o echipă specializată în tratarea steatozei hepatice, care te poate ajuta în cazul în care ai nevoie de o îndrumare. Vezi mai multe detalii despre Programele de Nutriție Terapeutică! De asemenea, îți oferim și pachetul de investigatii Metabolic Suport, care include consultație de medicină internă, ecografie abdomino-pelvină, ecografie Doppler Carotide și interpretare analize.

Tratamentul pentru steatoză hepatică

Din păcate nu există un tratament specific pentru steatoza hepatică. Cel mai important tratament rămâne controlul factorilor de risc (diabet, obezitate, dislipidemie, etc). Acesta se poate face prin:

• dietă corectă şi echilibrată, de protecţie hepatică
• scădere în greutate acolo unde este cazul
• activitate fizică
• medicaţie de suport la nevoie

Modificări ale stilului de viaţă în steatoza hepatică

Este important să știm și că, în acest tip de afecțiuni, stilul de viață este parte integrantă din tratament.

Iată ce trebuie să schimbi în viața ta odată ce afli că suferi de ficat gras sau steatoză hepatică:

1. Menţine o greutate corectă

Dacă ești obez sau supraponderal, soluția este să scazi în greutate. Pentru asta, scade numărul total de calorii pe care îl mănânci zilnic şi crește nivelul de activitate fizică.

Dacă ai o greutate normală, trebuie să adopți o dietă hepatoprotectoare şi să intensifici activitatea fizică. Toate acestea ajută la descărcarea ficatului de grăsimi.

2. Adoptă o dietă de protecţie hepatică

Cea mai bună şi mai eficientă protecţie hepatică nu se realizează din suplimente alimentare. Soluția o reprezintă o dietă corectă şi sănătoasă, plină de antioxidanţi şi de alimente de calitate, naturale, neprocesate.

O dietă bogată în zarzavaturi și legume, cereale integrale, leguminoase şi proteine slabe protejează ficatul şi ajută la regresia steatozei.

3. Fă mișcare zilnic

Este important să faci orice formă de mişcare, cât de puţină, în fiecare zi. Un minim de 30 de minute zilnic de mers pe jos lejer, la limita tolerabilităţii, poate fi un bun început.

4. Ține-ți glicemia sub control

Diabetul necontrolat este una dintre cele mai importante cauze ale steatozei hepatice.

Pentru a descărca ficatul de grăsime, în cazul pacienţilor cu diabet, glicemia de dimineaţă trebuie menţinută sub 120 mg/dl iar cea din timpul zilei, la două ore după o masă principală, sub 150 mg/dl.

5. Menține un nivel scăzut al colesterolului şi trigliceridelor din sânge

Scăderea colesterolului se poate realiza printr-o dietă săracă în grăsimi saturate şi trans.

Pentru controlul trigliceridelor, redu consumul de zaharuri concentrate şi alcool.

Alimente care îți îngrașă ficatul

Zahărul ascuns sub orice formă

• Mierea, fructoza, zahărul brun, siropurile de orice fel, ca și băuturile carbogazoase sunt alimente bogate în zaharuri rapide, ce predispun la obezitate și încărcarea grasă a ficatului
• Iaurtul cu fructe din comerț, diversele budinci gata preparate, cerealele cu adaosuri de miere sau de ciocolată, batoanele de cereale, cât și dulciurile de pe rafturile cu produse dietetice și biscuiții integrali sau bio sunt plini de zahăr procesat. Citește cu atenție etichetele alimentelor și nu te lăsa păcălit de reclamele și promisiunile publicitare.
• Toate produsele de patiserie, cofetărie, pateurile, croissantele, prăjiturile cu cremă, bomboanele, foietajele dar și chipsurile, covrigii, covrigeii, sărățelele sau floricelele sunt o sursă nu doar de zahăr concentrat, ci și de grăsimi rele.
• Atenție, de asemenea, la maioneze, dressingurile pentru salate, sosurile pentru paste, pizza, unele sortimente de muștar sau ketchup, dar și mâncărurile semipreparate. Pot fi o importantă sursă ascunsă de zahăr și de grăsimi rele.

Fructoza - zahărul din fructe

Sucurile de fructe, freshurile, chiar și gemurile sau dulceaţa fără zahăr sau fructele uscate ori confiate sunt forme de zahăr concentrat.

Toată lumea este conștientă că, pentru o viață sănătoasă, este nevoie să consumăm minim 5 porții de fructe și legume pe zi. Dar mulți dintre noi rețin doar partea cu fructele. Uită că, din cele 5 porții recomandate, doar 2 ar trebui să fie de fructe. Iar acestea nu trebuie consumate niciodată după ora 18.00

Amidonul - zahărul din cereale și leguminoase

Consumul cerealelor procesate (orez alb, pâine albă, paste, foietaje) este urmat de creșterea rapidă și necontrolată a glicemiei. Din cauză că diabetul necontrolat este una dintre cele mai importante cauze ale steatozei hepatice, pacienții cu diabet ar putea rezolva două probleme concomitent.

Toate aceste alimente contribuie la creșterea glicemiei, ceea ce poate duce la sporirea depozitelor grase din ficat.

Grăsimile rele

Studiile arată că nu doar zahărul îți poate afecta ficatul, ci și grăsimile rele.

Astfel, un studiu care a comparat obiceiurile alimentare ale pacienților cu steatoză hepatică și ale celor care nu prezintă această patologie a constatat un consum mai mare de grăsimi saturate, colesterol și acizi grași Omega-6 la cei cu steatoză hepatică.

Pe baza jurnalelor alimentare ale pacienților cu steatoză hepatică s-a identificat un consum de acizi grași saturați de 14% din totalul energetic față de 10% la grupul control.

De asemenea, un consum de grăsimi saturate mai mare de 10% din totalul energetic crește insulino-rezistența – unul dintre factorii de risc în steatoza hepatică.

O categorie de acizi grași dăunători pentru steatoza hepatică sunt acizii grași trans. Aceștia au o acțiune proinflamatoare, intensifică disfuncția endotelială și cresc riscul de rezistență la insulină și dislipidemii.

Acizii grași trans periculoși sunt cei formați prin hidrogenarea parțială a uleiurilor vegetale (palmier, cocos, soia) care se găsesc în multe produse procesate. Acizii grași trans se pot forma în uleiurile vegetale (floarea-soarelui) în timpul prăjirii îndelungate la temperaturi ridicate.

De asemenea, conținutul de colesterol al dietei a fost semnificativ mai mare, atât la pacienții obezi cu steatoză hepatică, cât și la cei cu greutate normală. Din studiile desfășurate pe animale, s-a observat o legătură clară între o dietă bogată în colesterol și apariția steatozei hepatice induse de alimentație. Chiar și în lipsa unui exces caloric.

Astfel, una dintre recomandări în caz de steatoză hepatică este limitarea consumului de colesterol la 200 mg pe zi.

Dieta în steatoza hepatică

Așa cum îți spuneam, în lipsa unui tratament medicamentos specific, dieta adecvată este singura care și-a dovedit eficiența.

Din ce în ce mai multe studii prezintă beneficiile dietei mediteraneene pentru managementul sindromului metabolic, al obezității, dislipidemiilor și diabetului zaharat, care sunt principalii factori de risc pentru bolile hepatice.

Îți prezint în continuare și alimentele din care îți poți construi o dietă sănătoasă și plină de antioxidanți. Pentru că orice schimbare care se reflectă pe cântar și în farfurie va avea un impact puternic în tratarea sau prevenirea bolilor de ficat.

Top 5 alimente benefice pentru ficatul tău

1. Legumele cu frunze verzi

Broccoli, spanac, varză creață, varză de Bruxelles sau diverse sortimente de salate. Toate se regăsesc pe lista recomandărilor. În general, legumele sunt binevenite în meniul tău. Iar cele cu frunze verzi în mod special. Pentru că au capacitatea de a crește nivelul enzimelor specializate în detoxifierea organismului, contribuind astfel la protecția ficatului.

Te sperie faptul că am menționat broccoli în capul listei? Fierbe-l la abur. Dar ai grijă să-l condimentezi apoi cu sare, usturoi pisat, zeamă de lămâie și un puf de ulei de măsline.

Pentru mai multe rețete și idei de meniuri potrivite cu afecțiunile dar și cu preferințele tale alimentare, alege să te consulți cu un specialist în nutriție.

La ELA CLINIC avem un program special pentru ameliorarea, controlul și monitorizarea afecțiunilor metabolice, între care și steatoza hepatică. Programul se numește METABOLIC SUPORT.

Echipa ELA CLINIC este alcătuită din medici specialiști și dieteticieni cu experiență în tratarea afecțiunile metabolice, care te vor susține și te vor ghida permanent. 

2. Proteine slabe

Include în dieta ta carnea slabă de pui, curcan sau pește. Dar ai grijă să fie fiartă, preparată la cuptor sau la grătar. Asta deoarece prăjelile favorizează creșterea în greutate și apariția ficatului gras. Alege oricând o porție de pește slab (cod, doradă sau biban) la grătar sau cuptor.

Evită carnea grasă de porc, miel, rață, dar și mezelurile, mititeii sau afumăturile, responsabile de apariția ficatului gras. Nu sunt recomandate nici icrele, specialitățile de pește sărat sau afumat.

3. Acizi grași mono și polinesaturați

Te întrebi probabil: „De acizi grași am eu nevoie, dacă am ficatul gras?”.

Ei bine, consumul de acizi grași mononesaturați are rolul de a reduce riscul de boli cardiovasculare. Principalele surse de acizi grași mononesaturați sunt: uleiul de măsline extravirgin, avocado, nuci și uleiul de rapiță. Uleiul de măsline extravirgin conține și antioxidanți cu efecte benefice în steatohepatită.

În ceea ce privește acizii grași polinesaturați (de tipul PUFA) o importanță deosebită o are raportul dintre Omega-3 și Omega-6.

Așa cum îți spuneam mai devreme, un consum mai mare de Omega-6 poate prezenta efecte proinflamatorii. Iar acestea pot accelera progresia steatozei spre steatohepatită.

În schimb, Omega-3 previne depozitarea grăsimilor în ficat, combate inflamația, crește nivelul de colesterol bun și scade trigliceridele.

De două ori pe săptămână, optează pentru ton, macrou, hering sau somon, pești bogați în acizi grași Omega-3.

4. Lactate degresate

De asemenea, poți consuma lapte dulce, lapte bătut, iaurt, chefir, brânză proaspătă de vaci, caș, telemea moale, urdă și ouă poșate sau albuș fiert.

Evită însă smântâna și brânzeturile grase, ouăle prăjite sau omleta.

5. Alimente bogate în Vitamina E

Este una dintre cele mai puternice vitamine antioxidante, care poate proteja ficatul prin reducerea sau neutralizarea efectelor negative ale inflamaţiei cronice determinate de acumularea de grăsimi.

Doza zilnică recomandată de Vitamina E este în medie de 15 mg la adulţii de ambele sexe. Uleiul din germeni de grâu, semințele și uleiul de floarea soarelui, migdalele, nucile de orice fel și alunele – neprăjite! – sunt surse excelente de vitamina E.

Ai grijă însă la cantitate! Sunt foarte calorice și trebuie consumate cu măsură.

6. Cafeaua

Poate ți se va părea surprinzător, dar cercetătorii laudă cafeaua pentru efectele sale asupra ficatului.

Atunci când organismul tău digeră cofeina, se produce o substanță numită paraxantină. Aceasta încetinește dezvoltarea țesuturilor implicate în fibroza hepatică, ciroză, hepatită, cancer sau steatoză hepatică.

Și ceaiul verde sau sucul de sfeclă roșie acționează împotriva inflamației, cresc numărul enzimelor care ajută la detoxifiere și reduc depozitele de grăsime de la nivelul ficatului.

Acum că ai aflat ce este steatoza hepatică și cât de periculoasă poate să devină, aplică toate aceste recomandări și îți vei diminua cu siguranță riscul de a dezvolta această boală. De asemenea, fă-ți un control periodic, o dată pe an, astfel încât să poți depista din timp eventualele afecțiuni ale ficatului.

Urmărește și webinarul „Pericolele ficatului gras și cum le prevenim” susținut de Dr. Laura Ene, fondatoarea ELA CLINIC:

Ai grijă de tine, fii bine cu tine!