Nutriție terapeutică

Totul despre diabet - ce este, cum îl depistezi și cum îl ții sub control

Laura EneLaura Ene

Laura Ene

23 minute timp de citit

La început, diabetul nu doare. Așa că de ce te-ai alarma înainte să fie cazul? Pentru că această boală inițial tăcută poate deveni de-a dreptul devastatoare pentru întreg organismul. Citește articolul și află dacă faci parte dintr-o categorie de risc, cum poți depista boala sau care sunt soluțiile de tratament și șansele de vindecare.

Ce este diabetul?

Principala caracteristică a diabetului este creșterea peste limitele normale a glicemiei, adică a concentrației de glucoză (zahărul din sânge). În funcție de cauza asociată cu valorile glicemice crescute, putem vorbi despre două tipuri diferite de diabet. Diabetul de tip 1 apare ca urmare a unei producții insuficiente de insulină, iar în diabetul de tip 2 insulina produsă de pancreas nu își mai poate îndeplini rolul.

Dacă în primul caz se consideră că, în mod inexplicabil, sistemul imunitar perturbă activitatea pancreasului, în cazul diabetului de tip 2, alimentația necorespunzătoare, kilogramele în exces, sedentarismul și alte dezechilibre ale stilului de viață sunt cele care au un cuvânt decisiv de spus.

Cele mai recente statistici indică o creștere a cazurilor de diabet, care a ajuns să afecteze 10% din populația Statelor Unite ale Americii. Dintre cei 34 de milioane de americani care suferă de această boală, până la 95% au diabet zaharat de tip 2, cel care face și obiectul articolului nostru. Chiar dacă nu dispunem de statistici atât de precise, derapajele din ce în ce mai mari ale stilului de viață conduc și în țara noastră la o creștere constantă a numărului de îmbolnăviri. 

Să începem cu începutul. Insulina despre care vorbeam este un hormon pe care îl produce pancreasul pentru a participa la metabolismul glucidelor. Rolul său este acela de reglare a nivelului zahărului din sânge: glucoza trebuie să ajungă din sânge la celulele din corp, pentru a fi utilizată sub formă de energie.

Ce se întâmplă însă în cazurile de diabet? Pancreasul își îndeplinește rolul secretor, dar insulina astfel rezultată nu este folosită eficient, ducând la creșterea valorilor zahărului din sânge. Această condiție se numește sindromul de rezistenţă la insulină sau insulinorezistenţă.

Treptat, pancreasul va produce mai multă insulină, în încercarea de a crea un răspuns corespunzător în organism. Dar nivelul glicemiei continuă să crească, iar pancreasul nu poate ține pasul, secreția de insulină devenind insuficientă. Scade astfel treptat, până la epuizare, punct în care sunt deja distruse celulele din pancreas responsabile cu producția de insulină. În această etapă sunt recomandate injecțiile cu insulină despre care ai auzit cu siguranță. Ele ajută la controlarea glicemiei.

Dar în această fază se ajunge numai dacă îi permitem bolii să evolueze, neglijând fazele de prediabet și de diabet prin nerespectarea dietei recomandate de medic sau a tratamentului prescris.

Te încadrezi în categoriile de risc dacă:

1. Ești supraponderal sau obez

Ai auzit deja de atâtea ori că obezitatea sau kilogramele în plus sporesc riscul de apariţie a diabetului de tip 2. Dar de ce apare această relație de interdependență între surplusul de grăsime din organism și diabet? Grăsimea nu este un simplu țesut inert, fără niciun impact pentru sănătate. Depozitele de grăsime – în mod special cele din zona abdomenului („burta mare) – sufocă organele interne, interferând cu activitatea acestora.

Mai mult decât atât, grăsimea însăși se comportă ca un organ de sine stătător, cu activitate și influență proprie. Numai că, spre deosebire de restul organelor, grăsimea nu face altceva decât să producă o mare varietate de compuși proinflamatori şi cancerigeni. Aceștia ajung apoi în sistemul circulator şi devin un pericol pentru întreg organismul. Printre altele, grăsimea sporește rezistența corpului la acţiunea insulinei, ceea ce conduce la creşterea glicemiei caracteristică diabetului.

2. Nu faci suficientă mișcare

Activitatea fizică previne creșterea necontrolată în greutate, ajutând la diminuarea depozitelor de grăsimi din sânge sau de pe abdomen. Făcând mișcare stimulezi celulele să devină mai sensibile la acțiunea insulinei. Practic, acest hormon specializat în metabolismul glocozei reușește să își îndeplinească eficient rolul. Numai astfel glucoza din sânge este captată de celule, care o folosesc sub formă de energie – da, energia necesară pentru realizarea diverselor exerciții și mișcări fizice.

Prin urmare, cu cât cazi mai mult pradă sedentarismului, cu atât crește riscul ca depozitele de grăsime și nivelul glucozei să crească în mod necontrolat și nociv.

3. Ai cazuri de diabet în familie

Unul sau mai mulți membri ai familiei – rude de gradul unu sau doi – au fost diagnosticați cu diabet? Te confrunți cu un risc crescut dacă unul dintre părinții sau frații tăi suferă deja de această boală. Riscul crește în cazul anumitor popoare sau rase, fiind mai ridicat la afro-americani sau hispanici. Cu toate acestea, ereditatea nu echivalează cu o condamnare la diabet. Interpretează acest lucru ca pe un semnal de alarmă și amintește-ți că principalii factori declanșatori ai diabetului de tip 2 țin de stilul de viață dezordonat, iar alegerea îți aparține.

4. Ai peste 35-40 de ani

Dacă diabetul de tip 1 este frecvent diagnosticat la copii sau la tineri de sub 35 de ani și nu are o legătură de cauzalitate cu greutatea în exces, diabetul de tip 2 este mai degrabă cunoscut ca „diabetul vârstei adulte”. În cele mai multe cazuri, apare la persoanele de peste 40 de ani. Nu exclusiv, căci ultimele decenii ne arată, din păcate, că această epidemie cuprinde și copiii și tinerii.

Se consideră că riscul creşte odată cu vârsta din cauza acumulării în timp a efectelor negative rezultate dintr-un stil de viață haotic. Este vorba tot despre creșterea în greutate, despre lipsa mișcării și despre opțiunile alimentare problematice.

5. Ai avut diabet gestațional

Diabetul gestațional se manifestă pe o perioadă delimitată în timp, strict pe parcursul sarcinii, și apare tot pe fondul insulinorezistenței. Numai că, de această dată, rezistența la insulină poate fi determinată de acțiunea hormonilor secretați de placentă, care blochează acțiunea insulinei secretate de pancreas.

Din păcate, lucrurile nu se termină aici. Dacă după naștere la istoricul de diabet gestațional se adaugă și alți factori de risc, precum kilogramele în exces sau lipsa de activitate fizică, cresc șansele de a dezvolta diabet și ulterior. Același pericol poate afecta și copilul. Bebelușii mamelor cu diabet gestațional au de obicei o greutate la naștere mai mare decât media. Iar statisticile spun că acei copii care au mai mult de 4 kilograme la venirea pe lume riscă să se îmbolnăvească de diabet la un moment dat în timpul vieții.

Dă click pe videoul de mai jos și urmărește webinarul nostru despre diabetul gestațional!

6. Ai sindromul ovarelor polichistice

SOP este o tulburare hormonală care apare la 10% dintre femeile aflate la vârsta fertilă și se manifestă prin ciclu menstrual neregulat sau prelungit, pilozitate excesivă, număr mare de microchisturi ovariene, greutate peste medie. Pe lângă riscul de boli cardiovasculare sau cancer, și diabetul de tip 2 se regăsește pe lista posibilelor complicații.

7. Ai hipertensiune arterială sau colesterol

Nu numai valorile crescute ale glicemiei în mod repetat pot crește riscul de a dezvolta diabet, ci și valorile crescute ale tensiunii arteriale peste 140/90 mm Hg predispun la apariţia acestei afecțiuni. De asemenea, dacă ai valori mici (sub 40 mg/dl) ale colesterolului bun (HDL) sau valori prea mari (peste 200 mg/dl) ale trigliceridelor, te supui aceluiași risc de a te îmbolnăvi de diabet.

Cum poți recunoaște simptomele diabetului

Prediabetul sau diabetul de tip 2 în faza de debut pot să nu aibă niciun fel de simptome. Abia valorile crescute ale glicemiei sau apariția glucozei în sumarul de urină – de multe ori depistate întâmplător la analizele de rutină – pot reprezenta primele semnale de alarmă.

Iar dacă există anumite simptome, acestea sunt de obicei vagi – fie trec neobservate, fie sunt asociate cu diverse alte stări sau afecțiuni. Apariția infecțiilor repetate sau senzația de furnicături ori amorțeli la mâini sau picioare nu ne duc automat cu gândul la diabet. Simptomele se acumulează și devin însă supărătoare în cazul valorilor mari ale glicemiei, de peste 200 mg/ dl:

  • sete intensă și senzația de gură uscată
  • foame intensă (cunoscută ca polifagie)
  • urinare frecventă (poliurie)
  • tulburări de vedere (vederea încețoșată)
  • infecții frecvente (la nivelul pielii, gurii, organelor genitale, vezicii urinare)
  • leziuni cu vindecare încetinită
  • oboseală extremă (fatigabilitate)
  • iritabilitate

Cum poți depista diabetul cu ajutorul analizelor

Pornind de la suspiciunile ridicate de prezența factorilor de risc sau a anumitor simptome cu o cauză aparent inexplicabilă, medicul îți va recomanda o serie de analize. Rezultatele acestora pot indica dacă o persoană este predispusă la a dezvolta diabet în următoarea perioadă ori dacă s-a instalat deja boala.

1. Glicemia à jeun

Ne referim la glicemia din sângele venos, cel recoltat din venă, la clinică, nu cu ajutorul glucometrului, acasă. Termenul „à jeun” înseamnă dimineața, pe nemâncate, după 12 ore de post nocturn. Dacă valoarea depăşeşte 100 mg/dl, dar nu este mai mare de 126 mg/dl, înseamnă că te afli în faza de prediabet. Pentru cei care au circumferința abdominală mai mare decât jumătatea înălțimii, orice glicemie de peste 100 mg/dl măsurată dimineața, pe stomacul gol, trebuie să reprezinte un semnal de alarmă.

De asemenea, valorile glicemiei mai mari de 126 mg/dl dimineaţa pe nemâncate sau mai mari de 200 mg/dl în timpul zilei te califică pentru diagnosticul de diabet zaharat de tip 2.

2. Hemoglobina glicozilată (HbA1C)

Această investigație ne arată media glicemiilor din ultimele 3 luni. Valorile normale se situează sub 5.7%, iar cele cuprinse între 5.7 şi 6.3 % înseamnă că ești în faza de prediabet, deci ai o predispoziție pentru a dezvolta diabet în perioada următoare.

3. Testul de toleranţă orală la glucoză

Se recoltează glicemia la 2 ore după ce ai băut o soluţie care conţine 75 de grame de glucoză pulbere dizolvată în 300 ml apă. Dacă nivelul glicemiei depăşeşte valoarea de 140 mg/ dl la 2 ore, dar rămâne sub 200 mg/ dl, se poate vorbi despre prediabet.

Evoluția bolii și complicațiile diabetului

Am făcut deja mai multe referiri la prediabet și poate te întrebi la ce ajută o astfel de constatare în urma analizelor. De ce te-ai îngrijora dacă nu ai totuși diagnosticul ferm? De fapt, starea de prediabet echivalează cu un avertisment. Dacă ții cont de el și urmezi îndeaproape recomandările medicului, poți evita evoluția către diabet.

Acestea vor presupune modificări în stilul de viață pentru includerea alimentelor sănătoase în dietă și introducerea exercițiilor fizice regulate în rutina zilnică. Reducându-ți greutatea și menținând-o în limite normale, nivelul glicemiei poate reveni și el la valori care să nu creeze probleme. Însă, în lipsa oricăror măsuri, prediabetul evoluează nestingherit către diabet.

Există, însă, și cazuri de pacienți obezi ale căror analize indică valori foarte mici ale glicemiei. Dar nu este un motiv de bucurie... Din păcate, la un pacient supraponderal sau obez glicemia scăzută este primul indicator al unei probleme de secreție excesivă de insulină, ceea ce conduce în cele din urmă către diabet.

Odată instalat, diabetul nu poate fi vindecat. Dar poate fi ținut sub control, amânând cât mai mult momentul în care injecțiile cu insulină devin indispensabile. Nu încerca să te autodiagnostichezi sau tratezi, ci apelează la medicul specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice, căci este singurul care îți poate propune un plan corect de îngrijire și tratament. Diabetul nu se vindecă și nici nu poate fi stopat cu tratamente naturiste sau alte remedii în care abundă diversele site-uri sau grupuri de Facebook.

Povești reale ale unor pacienți cu diabet

Mă bucur că pot spune astăzi că am lucrat cu foarte mulți pacienți care au reușit să pună în așteptare diabetul, cu ajutorul dietei și al unui stil de viață echilibrat. În cartea Capcanele dietelor. Dietă pe viață sau stil de viață? am relatat pe larg poveștile a doi dintre ei. 

Marius a venit la cabinet când avea în jur de 40 de ani. La evaluarea anuală de medicina muncii se constatase că avea tensiunea 160 cu 100 și glicemia 250. Erau, de asemenea, prezenți și mai mulți factori de risc: surplusul de aproape 25 de kilograme acumulat în ultimii ani, ambii părinți diagnosticați cu diabet și o viață sedentară. Din nefericire, investigațiile pe care i le-am recomandat au confirmat problemele lui de sănătate: steatoză hepatică, hipertensiune, valori mari ale grăsimilor în sânge (colesterol și trigliceride), diabet deja instalat.

După 8 luni, a reușit să se debaraseze de kilogramele în exces, ordonându-și mesele și alegând alimentele potrivite pentru sănătatea și tonusul lui; ba chiar și-a refăcut și abonamentul la sală, demult uitat. Ce vreau să subliniez este că, după aceste 8 luni, analizele au indicat valori normale. Astăzi reușește să se mențină, păstrând diabetul în fază latentă.

Doamna Mariana împlinise 60 de ani când s-a programat la prima consultație. Suferea deja de diabet de 10 ani, iar în ultimii 5 ani ajunsese să facă patru prize de insulină pe zi: la fiecare masă insulină rapidă, seara insulină lentă. Surplusul de kilograme ajunsese la 30, iar diabetul era greu de controlat, cu o glicemie oscilantă – când valori foarte mari, de peste 300, când foarte mici, de 50.

Pe baza preferințelor sale alimentare am conceput un regim alimentar sănătos și echilibrat, care a reușit să îi aducă o scădere în greutate de 15 kilograme în jumătate de an. Important este că, deja după primele 3 luni scăzuse la două prize de insulină pe zi, iar la finalul celor 6 luni la una singură. Ulterior a reuşit să renunţe definitiv la insulină și ia doar două tablete pe zi pentru diabet. Pentru că, ținându-și greutatea sub control, a stopat și evoluția bolii.

Dacă și tu ai nevoie de ajutor, la ELA CLINIC avem un program special - DIABET SUPORT - conceput pentru persoanele care au prediabet sau diabet deja instalat.

Vino și tu la o consultație!

Complicațiile diabetului

Dar ce se întâmplă dacă diabetul nu este tratat și controlat prin schimbarea stilului de viață? Crește riscul de a dezvolta complicații care îți pot afecta serios calitatea vieții sau pot conduce chiar către un deznodământ tragic. Cele mai importante sunt:

Bolile cardiovasculare

Prezența diabetului accelerează ateroscleroza și îngroșarea vaselor de sânge până la obstrucție, ducând la angină pectorală, infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Neuropatia diabetică

Excesul de zahăr din sânge deteriorează pereţii capilarelor, vasele de sânge care hrănesc nervii din corp, în special pe cei de la nivelul picioarelor. Aceasta este cauza furnicăturilor, amorţelilor, a senzaţiei de arsură sau a durerilor. Ai auzit de „piciorul diabetic”? Aceasta apare prin afectarea nervilor şi a circulaţiei sângelui în picioare, cu riscul de a evolua către infecții severe și gangrenă, în unele cazuri impunându-se amputarea membrului bolnav. Dar pot fi vizați și nervii de la nivelul stomacului şi al intestinelor, ceea ce produce greaţă, vărsături, diaree sau constipaţie. La bărbaţi, neuropatia poate determina apariția disfuncţiilor erectile.

Nefropatia diabetică

Milioane de vase de sânge foarte mici formează glomerulii din care sunt alcătuiți rinichii și care au rolul de a filtra toxinele din corp. Glicemia crescută afectează acest sistem delicat şi fragil de filtrare, ceea ce poate duce la insuficienţă renală severă, dializă sau nevoia de transplant.

Retinopatia diabetică

Afectarea vaselor de la nivelul ochiului poate duce la orbire. Prezenţa diabetului creşte riscul de a dezvolta cataractă sau glaucom. Scăderea auzului este o problemă comună printre pacienţii cu diabet.

Problemele dermatologice

Diabetul predispune la apariţia problemelor dermatologice precum infecţii bateriene sau fungice.

Demenţa vasculară senilă şi demenţa Alzheimer

Pe fondul diabetului zaharat de tip 2 ești mai predispus la demențele de orice tip, iar riscul crește direct proporțional cu perioada în care te confrunți cu valori necontrolate ale glicemiei.

Recomandări nutriționale pentru diabetici: 7 mituri

Mit 1: Diabeticii au interdicție doar la zahăr

Adevăr: Oricine, dar mai ales pacienții care suferă de diabet, ar trebui să evite toate alimentele care conţin zahăr concentrat şi grăsimi în exces. Pentru o evoluție favorabilă a bolii, se recomandă eliminarea din dietă a tuturor sucurilor carbogazoase din comerţ, a sucurilor de fructe concentrate, a zahărului şi produselor care conţin zahăr în exces, dar şi a produselor de patiserie şi cofetărie care, pe lângă zahăr, conţin grăsmi de tip trans.

Mit 2: Toate fructele cresc glicemia

Adevăr: Nu toate fructele și nu în orice cantități sunt periculoase pentru diabetici. În funcție de cantitatea de zahăr pe care o conțin, pot fi împărțite în:

  • Fructe cu 5% glucide, care pot fi consumate în cantitate mai mare (aprox. 300 gr/porţie): grepfrut, pepene, pomelo
  • Fructe cu 10% glucide: merele, caisele, piersicile, căpşunele, cireşele şi citricele
  • Fructe cu 20 % glucide, care se recomandă să fie consumate în porții de 100 gr: banane, pere, prune, struguri, gutui.

Mit 3: Legumele pot fi consumate fără restricții

Adevăr: Ca și fructele, și legumele pot fi încadrate în 3 categorii, iar numai cele din prima categorie pot fi consumate fără restricții. Pentru celelalte, se urmează recomandările medicului specialist.

  • Legume cu mai mult de 5% glucide: majoritatea celor verzi şi colorate – castravete, ardei, spanac, broccoli, vinete, dovlecel etc.
  • Legumele cu 10% glucide: în general, rădăcinoasele – morcov, țelină, păstârnac, sfeclă, ridichi
  • Legumele 20% glucide: cartoful şi leguminoasele – fasolea boabe, năutul, lintea, porumbul, mazarea

Mit 4: Diabeticii pot înlocui zahărul cu mierea sau cu fructoza

Adevăr: Este chiar recomandat ca pacienţii cu diabet să elimine zahărul din dietă. Dar fructoza este tot o formă de zahăr, chiar dacă provine din fructe. Iar mierea, deși mai curată, pentru că nu trece prin aceleași mecanisme de procesare ca zahărul, crește la fel de mult glicemia. De aceea, se recomandă folosirea îndulcitorilor. Te sfătuiesc să te orientezi către stevia, eritritol sau xilitol, pentru că sunt de origine naturală.

Mit 5: Produsele dietetice sunt benefice pentru diabetici

Adevăr: În fiecare super sau hypermarket găsești un raft cu produse pentru diabetici, după cum sunt denumite pentru că nu conțin zahăr. Conțin în schimb grăsimi hidrogenate și făină albă, la fel de nocive ca zahărul, determinând creșterea glicemiei. În loc să mănânce biscuiți procesaţi de la raft, îmi sfătuiesc pacienții care suferă de diabet să aleagă mai degrabă o felie de pâine cu o linguriță de gem fără zahăr, să își ia glicemia înainte și la două ore de la această gustare și să verifice astfel impactul acestui tip de alimentație asupra corpului lor.

Mit 6: Este de preferat ca diabeticii să consume mămăligă în loc de pâine

Adevăr: Pâinea nu este nici mai rea şi nici mai bună decât mămăliga. O felie de pâine de 20 de grame are acelaşi conţinut de zahăr ca o lingură de mămăligă pripită. Porumbul și mălaiul conțin la fel de multe zaharuri ca și cartofii. De asemenea, pacienții care suferă de diabet au tendința de a ocoli pâinea, fără să fie atenți la alte tipuri de făinoase pe care le consumă fără grijă, precum covrigeii, pastele și tăițeii din ciorbă.

Mit 7: Consumul de alcool nu reprezintă un pericol direct pentru diabetici

Adevăr: Alcoolul poate duce la creşteri sau dimpotrivă, scăderi bruşte şi greu de controlat ale glicemiei. La acest lucru se adaugă și efectele nocive asupra ficatului și sistemului cardiovascular. De aceea, în general pacienţilor cu diabet li se recomandă să consume alcool numai ocazional, în cantități mici: 330 ml de bere sau 125 ml de vin ori 40 ml de tărie. Dar numai medicul curant poate stabili aceste indicații pentru fiecare caz în parte, în funcție de tipul de tratament pe care îl urmează pacientul.

Dacă ai depășit greutatea normală sau dacă deja te încadrezi într-un grad de obezitate, aș îndrăzni să spun chiar că o dietă zilnică mai săracă în calorii și creșterea nivelului de activitate fizică nu mai sunt niște simple opțiuni. Devin adevărate obligații față de tine însuți, pentru că numai așa poți face pasul decisiv către un stil de viață care să te ajute să îți protejezi sănătatea. Dacă ai o greutate normală, îți recomand să adopţi o dietă echilibrată și să respecți mesele principale ale zilei într-un orar ordonat.

Iar indiferent de greutate, mișcarea este necesară pentru protecţia cardiovasculară, pentru reglarea nivelului de insulină, pentru sistemul digestiv, pentru funcționarea optimă a creierului, dar și pentru ploaia de endorfine, responsabile de starea generală de bine.

Ai grijă de tine, fii bine cu tine!

Vrei să fii informat când avem oferte și articole noi?

Abonează-te la newsletter-ul nostru pentru a fi la curent cu ultimele cercetări din domeniu și ofertele lunare ELA CLINIC.

Ne pasă de protecția datelor. Citeste Politica de confidențialitate.