Durerile și disconfortul de după masă nu sunt firești, ci pot fi semnele uneia dintre cele mai întâlnite afecțiuni din sfera gastro: boala de reflux gastroesofagian. De multe ori, ignorăm semnalele pe care ni le transmite organismul și ne obișnuim destul de ușor cu durerile subtile și constante. Din păcate însă, netratată, boala de reflux gastroesofagian poate să ducă la cancer esofagian.

Ce este boala de reflux gastroesofagian

Pe scurt, așa cum sugerează denumirea acesteia, în boala de reflux gastroesofagian conținutul stomacului refulează în esofag. O poți găsi prescurtată BRGE în diverse articole sau cărți ori GERD în limba engleză. Statisticile ne arată că în lumea vestică are o prevalență de 20%, cu mențiunea că în realitate procentul, la care se adaugă și cazurile nediagnosticate, poate fi mult mai mare. 

Parte a sistemului digestiv, esofagul este tubul care face legătura dintre gură și stomac – cu cel din urmă prin intermediul sfincterului esofagian inferior. Când lucrurile funcționează optim, sfincterul se relaxează, permițând alimentelor mestecate și înghițite să treacă în stomac, dar fără să permită însă și acțiunea inversă.

Deci în ce constă boala de reflux gastroesofagian? Este vorba despre acea afecțiune cronică provocată de relaxarea sfincterului esofagian inferior, care rămâne deschis o perioadă îndelungată. Astfel, face posibilă trecerea acidului gastric sau a alimentelor solide ori lichide înapoi din stomac în esofag. Nu sunt puține cazurile în care boala de reflux gastroesofagian coexistă cu alte afecțiuni gastrointestinale.

Cum ne poate afecta calitatea vieții

Simptomele pe care le are boala de reflux gastroesofagian sunt exact genul acela de senzații care fac diferența dintre o stare bună și senzația de disconfort. Care apare și reapare, se intensifică până reușește să influențeze modul în care ne achităm de sarcinile zilnice și chiar momentele de relaxare. Iată care sunt acestea:

• Pirozis: senzația persistentă de arsură în capul pieptului, după masă, accentuată de poziția culcat sau aplecat înainte
• Regurgitația: senzația de întoarcere a alimentelor din stomac în gură
• Gustul acru sau acid în gură, cauzat de refluxul acid din stomac
• Salivarea excesivă
• Dificultăți la înghițit, senzația de corp străin în gât
• Durerea în capul pieptului, senzația că „te ține ceva”
• Răgușeala matinală și tusea uscată
• Respirația urât mirositoare
• Balonarea

Cine are un risc crescut de a suferi de reflux gastroesofagian

Refluxul gastroesofagian apare la persoanele al căror stomac nu evacuează corespunzător alimentele. Sau în cazurile în care dinamica esofagului este îngreunată. Fie nu reușește să mai conducă eficient alimentele către stomac, fie sfincterul esofagian inferior nu se închide corespunzător.

Consumul de alcool în exces poate duce la scăderea reactivității acestuia, în timp ce crește concomitent secreția gastrică acidă. Nici fumătorii nu sunt mai norocoși în această privință, din cauză că fumatul inhibă secreția pancreatică de bicarbonat, care contribuie la neutralizarea acidului gastric.

Administrarea îndelungată de antiinflamatoare nesteroidiene are un efect iritant asupra stomacului, cauzând inclusiv reflux gastroesofagian.

Condițiile care determină creșterea presiunii intraabdominale predispun, de asemenea, la reflux gastroesofagian.

Nu în ultimul rând, obiceiul de a consuma alimente excitante și iritante pentru tractul gastrointestinal conduce la apariția acestei afecțiuni. Primele pe listă sunt cafeaua, ciocolata, ceaiul negru și băuturile carbogazoase. În mod special Coca Cola, cea mai populară astfel de băutură, se face vinovată, având și un conținut important de cofeină. 

Tratamentul pentru reflux gastroesofagian

Dacă te-ai recunoscut în descrierile anterioare sau dacă te confrunți cu simptomele enumerate în prima parte a articolului, îți recomand să te programezi la o consultație la medicul gastroenterolog. Vei primi un tratament care va împiedica sucul gastric să ajungă din stomac în esofag. De asemenea, tratamentul oportun va preveni eventualele leziuni ale mucoasei esofagiene. Căci nu îți dorești să ajungi în punctul în care să fii nevoit să faci față complicațiilor.

Lăsând simptomele să se acumuleze și neintervenind asupra situaței, boala de reflux gastrosofagian poate evolua. Netratată, există riscul de a provoca inflamația sau îngustarea esofagului. Asta înseamnă ulcerații, chiar sângerări esofagiene. O evoluție complet nefavorabilă poate conduce în timp la cancer esofagian. Afectarea pulmonară poate interveni atunci când sucul gastric este aspirat în plămâni în timpul somnului.

Suspectezi că ai putea suferi de o afecțiune din sfera gastrointestinală sau ai primit deja un astfel de diagnostic?

Modificări ale stilului de viață în boala de reflux gastroesofagian

Dar, pentru că vorbim despre digestie și despre sistemul gastrointestinal, medicamentele nu sunt de ajuns. Îți recomand să încerci să lucrezi și la reducerea factorilor care au condus la această afecțiune. În plus, îți va face bine să adopți obiceiuri nutriționale echilibrate pe termen lung.

1. Respectă un ritual corespunzător al meselor!

Pentru că urmărești scăderea presiunii asupra sistemului digestiv, ai nevoie de un ritual ajutător. Extinde numărul meselor zilnice către 5-6, cu mențiunea că trebuie să mănânci cât mai puțin la fiecare masă, jumătate din cât ai consuma în mod obișnuit. Mestecă bine și savurează gustul alimentelor înainte de a înghiți. Nu bea lichide în timpul meselor, ci în restul timpului în cantități mici, repartizate uniform pe tot parcursul zilei.

Ultima masă a zilei se recomandă să fie programată undeva cu 2-3 ore înainte de culcare. Evită să te întinzi în pat sau pe canapea cel puțin 30 de minute după o masă principală.

Este extrem de importantă și atmosfera în care iei masa. Ai nevoie de un mediu relaxat, care să îți permită să te concentrezi asupra actului mâncatului. Fără a sta cu ochii în telefon, fără a te uita la televizor sau fără a citi în acest timp.

Obișnuiește-te să consumi mâncărurile la o temperatură potrivită. Nu te grăbi să mănânci bunătățile abia scoase din cuptor, dar nici direct din frigider sau din congelator. Vei proteja astfel mucoasa tractului digestiv superior și vei preveni fenomenul de vasoconstricție.

Păstrează un jurnal alimentar pentru a urmări cu precizie ce îți creează senzații neplăcute și ce mâncăruri îți creează o stare de liniște și confort.

2. Adoptă noi reguli pentru odihnă sau activitate fizică!

Se recomandă să dormi cu capul ușor ridicat, pentru a împiedica să se producă refluxul gastroesofagian. Poți adăuga o pernă în plus ori, dacă patul îți oferă această opțiune, îl poți înclina la 15 grade față de orizontală.

Nu dormi pe burtă și nu forța zona abdominală purtând curele, corsete sau piese vestimentare prea strâmte.

Programează-ți activitățile fizice între mese. Dacă vei face mișcare susținută sau dacă vei ridica obiecte grele, de exemplu, vei contribui la creșterea presiunii intraadbominale, favorizând producerea refluxului gastroesofagian. Mersul pe jos, în plimbare, este în schimb benefic pentru realizarea digestiei în termeni armonioși.

3. Renunță la substanțele nocive!

Pe scurt, încearcă să te lași de fumat. Atenție la produsele alternative pe bază de nicotină, care pot contribui la creșterea secreției gastrice acide! Și guma de mestecat poate avea același efect, de aceea nu este un obicei bun de păstrat.

Evită consumul de alcool și de substanțe pe bază de cafeină: cafea, cola, ceai oriental, ceai negru, ciocolată. Atenție și la consumul de ceai, băuturi și dulciuri ce conțin mentă, nerecomandate în caz de reflux gastroesofagian.

4. Revino la o greutate normală și sănătoasă!

Dacă suferi de obezitate, cu siguranță acest reflux gastroesofagian nu este principalul motiv pentru scăderea sănătoasă în greutate. Dar vei simți îmbunătățiri inclusiv la acest capitol, pe lângă multe alte beneficii pentru tonusul și starea ta generală.

Ce să mănânci și ce să eviți atunci când suferi de reflux gastroesofagian

Ca să-ți fie mai ușor să-ți faci un plan alimentar adecvat, îți voi prezenta ce să alegi și ce să eviți din fiecare categorie de alimente.

Pâine, cereale și făinoase

Aici, criteriul este reprezentat de conținutul de grăsime și de nivelul de prelucrare sau de adaosuri.

Da: pâine, chifle, lipie și cereale integrale cu un conținut scăzut de grăsimi, fără semințe sau fructe uscate; biscuiți cu conținut scăzut de grăsimi; orez, orz, ovăz; tăiței, spaghete, macaroane și alte paste.

Nu: biscuiți, cornuri, foietaje, prăjituri cu aluaturi fragede, produse de patiserie și de cofetărie cu creme grase. 

Lactate

Alegerile se fac în funcție de procentul grăsimilor din compoziție și de procedurile de prelucrare/fermentare. Conținutul de grăsime contribuie la întârzierea golirii gastrice, crescând astfel timpul de expunere a esofagului la agenți iritanți. 

Da: lactate degresate (lapte, iaurt, chefir, sana) și brânzeturi degresate, nefermentate, puțin sărate (urdă, caș, brânză de vacă moale, brânză tofu). 

Nu: lactate și brânzeturi grase; smântână și iaurt cremos; brânzeturi fermentate, sărate și condimentate; brânză topită și creme de brânză cu conținut mare de grăsimi.

Carne și ouă

Cu cât sunt mai blând preparate și mai light, cu atât sunt mai prietenoase și în procesul de digestie.

Da: carne slabă de pui sau curcan fără piele, pește proaspăt sau congelat, conserve de pește în suc propriu; ouă fierte moi sau ochiuri în apă.

Nu: carne grasă, condimentată, afumată, prăjită; șnițele sau chiftele prăjite; vânat; carne procesată (salam, cârnați, crenvurști, piftie); pește foarte condimentat, gras, afumat, sărat, conserve de pește în ulei sau sos, icre de orice fel; ouă prăjite sau fierte tari.

Legume și fructe

Sunt binevenite la masa celor care suferă de reflux gastroesofagian, dar se vor evita tipurile de vegetale care cresc aciditatea gastrică sau cele preparate în sosuri.

Da: legume proaspete; legume conservate prin congelare; zarzavaturi și legume tinere (fasole verde, mazăre, dovlecei, spanac, salată verde, etc); cartofi copți, fierți sau piure, fără grăsimi; fructe proaspete, congelate sau conservate în compot. 

Nu: legume fibroase, ațoase (andive, ridichi, sfeclă) în stare crudă; ceapă, usturoi, hrean; legume pregătite cu adaos de grăsimi sau rântașuri (porumb, fasole uscată, mazăre) ori cu sosuri pe bază de tomate; fructe crude sau acre, citrice (lămâi, portocale, grepfrut, ananas, mandarine, smochine) și fructe cu coajă lemnoasă (nuci, alune, semințe, migdale, fistic). 

Grăsimi

Este un capitol delicat, din cauză că grăsimile întrețin condițiile pentru a se produce reflux gastroesofagian. Din fericire, există și câteva excepții.

Da: unt proaspăt, nesărat, și uleiuri vegetale obținute prin presare la rece, adăugate după prepararea termică a alimentelor; sosuri cu conținut redus de grăsimi și slab condimentate. 

Nu: untură, slănină; alimente preparate cu grăsime încinsă, rântașuri; maioneză, sosuri grase sau intens condimentate, picante; supe creme cu smântână sau lapte gras; ciorbe preparate cu carne grasă sau cu ulei.

Deserturi

În privința dulciurilor, recomandările sunt rezervate din cauza conținutului de zahăr și de grăsimi, așa cum deja te-ai obișnuit la acest subiect.

Da: prăjituri de casă cu aluat uscat sau fiert; budinci de griș sau orez; miere naturală; jeleuri, gelatină de fructe, șerbet; bezele.

Nu: prăjituri cu cremă, cu foietaj, cu rom, ciocolată, cacao; gogoși; înghețată; dulciuri care conțin mentă; siropuri concentrate; marmeladă, gem, dulceață; popcorn, chipsuri, snacksuri. 

Condimente

Ele sunt vedetele bucătăriei, pentru că ne ajută să dăm gust mâncării fără costuri calorice. Trebuie să optăm însă pentru variantele cât mai puțin iritante și pentru mâncăruri puțin condimentate, în orice condiții. Cu alte cuvinte, nu este momentul să încerci experimente culinare din zona bucătăriei asiatice, spre exemplu. ☺

Da: ierburile aromatice (pătrunjel, mărar, leuștean, tarhon, cimbru, dafin); scorțișoară, ienibahar, chimen, anason, cuișoare; muștar și oțet cu moderație.

Nu: sosuri pentru grătar; sosuri picante (cu ardei iute, usturoi, hrean, piper negru, muștar, boia). 

Ascultă-ți corpul atunci când încearcă să îți comunice că ceea ce alegi să îi oferi pe post de combustibil nu îi este tocmai pe plac. Tratează cu responsabilitate orice afecțiune care te supără și implică-te activ în implementarea schimbărilor zilnice care te apropie de starea de bine și de confortul la care visezi.