După infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cea mai comună cauză de deces în România. Sună înfricoșător? Merită să citești acest articol până la capăt pentru că ai toate șansele să previi un eventual AVC și vei afla cum poți face asta.

Până la 90% din cazurile de AVC sunt legate de factori de risc pe care ai puterea de a-i elimina din stilul tău de viață. Restul cazurilor țin de factori genetici și de antecedentele familiale - persoanele ale căror rude de gradul I au suferit un AVC se confruntă la rândul lor cu un risc crescut.

Ce este de fapt un AVC?

Accidentul vascular cerebral se produce în două moduri. Fie un cheag de sânge sau o placă de aterom blochează alimentarea corespunzătoare cu sânge a unei zone din creier (AVC ischemic), fie, ca urmare a unui anevrism (dilatație), se rupe o arteră cerebrală (AVC hemoragic). În consecință, apar leziuni cerebrale de mai multe tipuri, adeseori ireversibile, care afectează funcțiile motorii, cognitive și senzoriale. Astfel de leziuni se pot dovedi fatale.

Cum se manifestă un AVC

Cele mai simplu de recunoscut semne ale producerii unui AVC sunt:

• Faţa capătă un aspect asimetric, mușchii nemaipăstrându-și vitalitatea.
• Mâinile se simt slăbite, lipsite de putere.
• Vorbirea se modifică, devenind greoaie şi incoerentă.

Cine se încadrează într-o clasă de risc pentru AVC

Femeile au un risc mai mare de a face AVC decât bărbații. De exemplu, între 20 și 39 de ani, de 2 ori mai multe femei se confruntă cu această afecțiune. De asemenea, se impune o atenție crescută odată cu înaintarea în vârstă - la fiecare deceniu, riscul de AVC se dublează. Așa cum menționam anterior, și factorii genetici (de exemplu malformațiile vasculare congenitale, trombofilia sau tulburările metabolice genetice) sau antecedentele din familie reprezintă factori de risc.

Dar acestea sunt elementele asupra cărora nu putem interveni.

Există, în schimb, o multitudine de factori care se fac direct vinovați de producerea accidentelor vasculare cerebrale și pe care stă în puterea ta să îi gestionezi chiar începând de astăzi.

Hipertensiunea arterială

Este cea mai frecventă cauză a AVC-ului. Tensiunea arterială ridicată pune o presiune suplimentară pe pereții arterelor, ceea ce poate duce la formarea de cheaguri sau la ruperea vaselor de sânge din creier. Valorile normale ale tensiunii arteriale trebuie să fie cuprinse între 90 şi 120 presiune sistolică şi între 60 şi 80 presiune diastolică.

Colesterolul crescut

Un nivel crescut de colesterol rău LDL şi un nivel scăzut de colesterol bun HDL pot duce la formarea plăcilor de aterom în arterele creierului, favorizând blocajele. Sub 100 mg/dL (2,6 mmol/L) este nivelul optim de LDL, mai ales pentru persoanele cu risc crescut de boli cardiovasculare.

HDL, supranumit „colesterolul bun”, transportă colesterolul în exces din artere înapoi la ficat, unde este procesat și eliminat din organism. Nivelurile ridicate de HDL de peste 60 mg/dL (1,6 mmol/L) ajută la protejarea împotriva bolilor cardiovasculare.

Fibrilația atrială

Ritmul cardiac neregulat, bătăile mult prea rapide sau mult prea lente asociate cu respiraţie greoaie sau dureri în piept pot fi semne ale fibrilaţiei atriale, o condiție care creşte de 5 ori riscul unui atac cerebral. Fibrilația atrială poate provoca formarea de cheaguri în inimă, care ulterior pot migra către creier. Acest risc este semnificativ mai mare la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani.

Diabetul

Când ai diabet, riscul de a suferi un AVC este de 1.5 ori mai mare decât la populația generală. Glicemia crescută afectează și deteriorează vasele de sânge, ceea ce favorizează formarea cheagurilor. Dacă arterele devin mai fragile şi se îngustează, crește riscul ca un cheag să le blocheze.

Fumatul și consumul excesiv de alcool

Fumatul dăunează direct arterelor, crescând riscul de ateroscleroză și de formare a cheagurilor. Ca și alcoolul în exces, provoacă hipertensiune arterială și afectează ritmul cardiac, crescând astfel riscul de AVC.

Obezitatea și sedentarismul

O greutate prea mare și lipsa mișcării contribuie în mod direct la dezvoltarea unor factori de risc pentru AVC, precum hipertensiunea, diabetul, colesterolul crescut, apneea obstructivă de somn, fibrilația atrială, inflamația cronică.

Ce poți face pentru prevenție

Fiecare dintre factorii de risc pe care i-am enumerat este în strânsă legătură cu alegerile de regim alimentar și de stil de viață pe care le faci zilnic. Indiferent dacă ai o greutate normală sau ești supraponderal ori obez, rolul alimentației și al activității fizice este esențial în gestionarea afecțiunilor menționate și reducerea riscului de atac cerebral.

Tratează cu precauție informațiile care circulă în mediul online sau sfaturile persoanelor neavizate (deși, cu siguranță, sunt bine intenționate). Alege-ți cu atenție sursele! Nu te baza pe un articol (nici pe acesta) sau pe simptomele auzite la cei din jur pentru a te autodiagnostica. Nu urma tratamente la care se face reclamă sau care au dat rezultate pentru altcineva. Nu îți ajusta singur tratamentul sau nu renunța din proprie inițiativă la tratamentul prescris de medic.

Citește, documentează-te, dar păstrează aceste surse la nivel informativ! Diagnosticul și tratamentul se stabilesc exclusiv în cabinetul medical. Dacă ai în istoricul familial sau propriu afecțiunile pe care le-am enumerat aici ori dacă anumite semne sau simptome îți trezesc suspiciuni, numai un specialist este avizat să îți ofere îndrumare. Toate afecțiunile menționate necesită supervizare medicală.

Nu te teme, tot îți rămân foarte multe lucruri de făcut. O alimentație echilibrată zi de zi, un program constant de mișcare și strategiile de gestionare eficientă a stresului sunt cele mai bune aliate ale tale. Te invit să răsfoiești articolele de aici. Vei descoperi o multitudine de informații utile despre dieta de protecție cardiacă, despre recomandările oferite de Asociația Americană a Inimii, despre dieta bună pentru creier și multe altele.

Cum poți găsi sprijin la ELA CLINIC

La Centrul de Boli Metabolice și Psihonutriție ELA CLINIC, pacienții sunt ajutați să își redobândească și să își mențină sănătatea prin intermediul unei abordări complexe.

Aceasta presupune în primul rând analize, investigații și servicii medicale de top, urmate apoi de recomandări nutriționale în acord cu protocoalele internaționale. Iar toate acestea sunt completate de partea de lifestyle coaching și psihonutriție, menită să te ajute să implementezi rapid și eficient toate schimbările în viața ta.

Cu ce să începi

Dacă te confrunți cu una dintre problemele de sănătate pe care le-am menționat în acest articol, îți recomand să îți faci o programare pentru un consult inițial la Cardiologie ori Diabet, Nutriție și Boli Metabolice. La ELA CLINIC găsești, de asemenea, și specialitățile Gastroenterologie, Endocrinologie și Medicină Internă.

Indiferent de problemele tale de sănătate, poți opta pentru o consultație inițială de Nutriție Terapeutică. Aceasta are o durată de 50 minute și presupune anamneza detaliată a stării tale de sănătate, discuția pe chestionarul de evaluare a stilului de viață, analiza dosarului medical, recomandări de analize și investigații specifice afecțiunilor tale, precum și recomandarea dietei potrivite pentru tine în acest moment.